Volkwagen va renunţă la toţi cei 16.500 de angajaţi temporari

Producatorul auto german Volkswagen a anuntat ca va reduce toate locurile de munca temporare pana la finele anului in curs. Decizia va afecta astfel in jur de 16.500 de salariati, potrivit declaratiei lui Martin Winterkorn, seful companiei
.

Intrebat cati angajati temporari va mai avea Volkswagen la finele lui 2009, Winterkorn a afirmat ferm ca "Nu vom mai avea niciun angajat temporar. Este ingrozitor pentru cei vizati insa nu avem nici o alta solutie".

Acesta a asigurat
insa ca angajatii fixsi ai Volkwagen nu trebuie sa isi faca nicio problema in aceasta privinta. "Nimeni din companie nu se gandeste in acest moment la concedieri sau la orice altceva de acest fel", a sustinut Martin Winterkorn.

Vânzările Dacia de pe piaţa franceză au scăzut cu 16% în luna februarie

Vânzările Dacia de pe piaţa franceză au scăzut în luna februarie cu 16,8% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate luni de constructorul francez Renault.

"În luna februarie, marca Dacia era poziţionată în primele 10, cu o cotă de piaţă de 2,21%, şi a înmatriculat 3.366 de unităţi, din care 1.800 modele Sandero (...). Înmatriculările Dacia au scăut cu 16,8% în luna februarie 2009, comparativ cu februarie 2008", potrivit Renault.

În luna ianuarie 2009, înmatriculările Dacia au fost de 3.406 unităţi, în scădere cu 25,2% faţă de ianuarie 2008. Dacia a reuşit să comercializeze în Franţa, în 2008 peste 43.500 de unităţi, în creştere cu 33% faţă de anul 2007.

Dacia este o marcă nouă pe majoritatea pieţelor sale, cu excepţia Europei de Est. Gama Dacia numără în prezent cinci modele, din care trei vehicule de persoane (Dacia Sandero, Dacia Logan şi Dacia Logan MCV) şi două vehicule
utilitare (Dacia Logan Van şi Dacia Logan Pick-Up).

În 2008, vânzările Dacia au crescut cu 11,7% în condiţiile în care pieţele auto au cunoscut o scădere de 5,7%.

Valutele din Europa emergentă s-au depreciat, după respingerea unui plan de salvare pentru regiune

Monedele din Europa emergentă s-au depreciat luni, urmând unei scăderi cu peste 2% a cotaţiei forintului, după ce liderii europeni au refuzat să aprobe un plan de salvare pentru întreaga regiune, în cadrul unui summit de la sfârşitul săptămânii trecute, relatează Reuters.

Respingerea solicitărilor Ungariei, pentru un plan de 180 miliarde euro de susţinere a regiunii estice, a redus speranţele legate de un acord mai larg care să vizeze întreaga zonă şi care să calmeze neliniştile ce au dezechilibrat unele dintre cele mai stabile economii
.

Valutele, creditele şi bursele din Europa Centrală au fost afectate de îngrijorările legate de creşterea economică, de bănci şi de dependenţa de finanţare externă, iar Ungaria şi Letonia au cerut deja ajutor din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI).

"Percepţia pieţei valutare asupra summitului ar trebui să fie clară: UE a dovedit din nou să este incapabilă de a da un răspuns coordonat la criză", a anunţat Commerzbank într-un comunicat.

Banca centrală a Letoniei a anunţat luni că a cheltuit 40 milioane euro
ca să cumpere monedă naţională săptămâna trecută, pentru prima
dată când banca centrală ia decizii pentru susţinerea monedei, de când Letonia a primit în decembrie un pachet de salvare de la Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Investitorii, de asemenea, şi-au diminuat poziţiile mai riscante de pe piaţă, în contextul în care îngrijorarea pentru sectorul financiar a fost accentuată de o emisiune masivă de titluri de către HSBC şi de ştirile că guvernul american este pe cale de a acorda un nou ajutor asiguratorului AIG ce se confruntă cu probleme.

Forintul s-a depreciat la 306,1 unităţi per euro, în scădere cu 2,2%, comparativ cu nivelul de la închiderea ultimei şedinţe de tranzacţionare de săptămâna trecută, dar nu a mai ajuns la nivelul minim record de 310 forinţi/euro.

Zlotul s-a depreciat cu 1,5%, la cotaţia de 4,745 zloţi/euro, iar coroana cehească a coborât cu 0,8%, la 28,34 coroane/euro.

Monedele din regiune s-au depreciat până la un nivel minim record anul acesta, ca urmare a datelor economice ce indică o înrăutăţire a situaţiei şi a îngrijorărilor din cauza dependenţei masive a unor state, faţă de creditarea externă.

"Problemele ce provin din Estul Europei vor crea presiuni asupra euro", potrivit unui studiu al Commerzbank.

În România, una dintre cele mai expuse economii din regiune din cauza deficitului de cont curent amplu, leul s-a tranzacţionat sub influenţa speculaţiilor că banca
centrală ar putea interveni pe piaţă, spun dealerii, citaţi de Reuters.

Pieţele, de asemenea, nu au mai luat în considerare ştirile de la sfârşitul săptămânii trecute despre lansarea unui program de credite
de 24,5 miliarde euro, care să grăbească finanţarea pentru afacerile afectate de scăderea cererii din zona euro afectată de recesiune.

Rezervele valutare BNR au scazut pana la 25,92 miliarde euro

a 28 februarie 2009, rezervele valutare la Banca
Nationala a Romaniei au scazut cu 92 milioane de euro la nivelul de 25,917 miliarde euro, fata de 26,009 miliarde euro
la 31 ianuarie 2009, conform unui comunicat emis de Banca Centrala.

In luna februarie, la BNR au avut loc intrari de 3,473 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea contului Ministerului Finantelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene, venituri din administrarea rezervelor internationale, operatiuni pe piata interbancara si altele. La capitolul iesiri, BNR a inregistrat 3,565 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati din contul Comisiei Europene, plati de rate
si dobanzi aferente datoriei publice externe directe si garantate de stat, operatiuni pe piata interbancara.


Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 2.484 milioane euro. Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus
aur) la 28 februarie 2009 au fost de 28,401 miliarde euro, fata de 28,388 miliarde euro la 31 ianuarie 2009. Platile scadente in luna martie 2009 in contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza 112 milioane euro.

Inflaţia anuală a zonei euro s-a adâncit la 1,2% în februarie, conform estimărilor Eurostat

Rata anuală a inflaţiei s-a adâncit la 1,2% în februarie, în urcare cu 0,1 puncte procentuale faţă de ianuarie, potrivit estimărilor preliminare publicate luni, de biroul european de statistică, Eurostat.

În decembrie, rata anuală a inflaţiei coborâse la 1,6%, de la 2,1% în noiembrie, respectiv 3,2% în octombrie. În septembrie, aceasta a fost de 3,6%, iar în august, inflaţia anuală a fost de 3,8%.

Este momentul potrivit să cumperi o casă

Românii consideră ca este momentul potrivit pentru achiziţioanrea unei locuinţe, se arată într-un studiu realizat de Mercury Research la sfarsitul lui 2008, studiu care releva informatii referitoare la perceptiile si atitudinile romanilor cu varsta peste 18 ani legate de criza financiara.

Moment bun pentru….?

Avand in vedere situatia economica actuala, 43% dintre respondenti considera ca este un moment bun pentru a achizitiona o casa
sau un apartament, 40% pentru a investi in bunuri imobiliare
(case, terenuri), 32% pentru a cumpara o masina, iar 24% sa faca achizitii de valori mari cum ar fi mobila
, aparatura electronica.

Patru din zece romani declara ca perioada actuala reprezinta un moment bun pentru a economisi, Aceasta perceptie este mai des intalnita la populatia care locuieste in orase si in acelasi timp
gradul de informare diferentiaza in mod evident. Persoanele care nu au auzit de criza sunt mai putin preocupate de a pastra banii acasa.

Masina sau casa?

In special pentru tinerii cu varsta intre 18 si 24 de ani, perioada actuala este potrivita pentru a achizitiona o masina (34%). Desi piata imobiliara a suferit in cateva luni mari transformari, un procent ridicat dintre persoanele cu varsta pentre 18 ani considera ca perioada actuala este considerata un moment bun sau chiar foarte bun pentru a cumpara o casa/ apartament. Aceasta perceptie este mai des intalnita la barbati si la locuitorii oraselor.

Buget de austeritate?

13% dintre romani au marturisit ca vor reduce banii alocati economisirii sau investitiilor. Intrebati care ar fi primele lucruri la care ar reduce cheltuielile, daca situatia economica se va inrautati, cei mai multi au raspuns ca vor aloca mai putine fonduri pentru mancare (53%). Dupa aceasta urmeaza produsele de ingrijire personala, imbracaminte
si incaltaminte (49%), cheltuielile legate de locuinta (intretinere, chirie) sau utilitati (45%). Comunicatiile sunt si ele pe lista de reduceri pentru 35% dintre romani, iar pentru 16%, iesirile in oras – cafenele, baruri, restaurant, film, teatru vor fi rarite. Vacantele sunt pentru 11% o cheltuiala care va fi redusa. Banii alocati pentru economisire sau investitii se vor diminua pentru 13% dintre romani.

Doar o bancă acordă împrumuturi relaxate

singură bancă
acordă împrumuturi după noile norme de creditare avizate de BNR. Restul instituțiilor așteaptă „vremuri mai bune”.

La o lună de la intrarea în vigoare a noului regulament de creditare, doar o singură bancă acordă împrumuturi după noile norme. Restul insti tuțiilor financiare
așteaptă de ciziile Băncii Naționale a României (BNR) de validare, anunță re vista „Capital”. „Băncile sunt mult mai precaute, mai ales atunci când iau în considerare stabilitatea locurilor de muncă, dar și piața imobiliară, care se află pe o direcție descendentă. La clienți am observat că au tendința să amâne cumpărarea ori căror proprietăți în această perioadă, așteptând ca prețurile să scadă și mai mult”, a declarat Haris Hanif, șeful serviciului de retail de la RBS România.

Și Adrian Vasilescu, consilierul pe probleme de imagine al gu vernatorului BNR, Mu gur Isă rescu, a declarat că in sti tu țiile financiare sunt în acest mo ment într-o perioadă de aștep tare și de neîncredere, care nu are legătură cu noile norme de creditare.

„Regulamentul este conceput pentru a asigura o creditare sănătoasă și a evita orice risc la persoanele fizice. Degeaba unii bancheri arată că BNR nu relaxează creditarea. Scopul băncii centrale nu este de a relaxa, ci de a pune baze sănătoase creditării”, a declarat Vasilescu.

Potrivit unui sondaj realizat de revista „Capital”, Piraeus Bank este singura care aplică, de săp tămâna trecută, noile norme de creditare. „Astfel, pentru creditele imobiliare
cu garanții reale, gradul de îndatorare variază între 49,85% și 70%, în funcție doar de profilul clientului și de termenul pe care este acordat creditul”, spun reprezentanții băncii. Suma pe care o poate împrumuta un client este influențată și de creșterea cursului de schimb, potrivit oficialului RBS România, Haris Hanif.

ING a pierdut 3,7 miliarde de euro

rupul bancar
si de asigurari ING a publicat o pierdere neta de 3,7 miliarde de euro
in ultimul trimestru al lui 2008, pierdere ce poate fi explicata printr-un "impact fara precedent al crizei financiare
".

"Criza a deteriorat increderea in sectorul financiar", spune CEO-ul grupului ING in comunicatul de presa publicat astazi.

In luna ianuarie, banca
a anuntat ca va pune in aplicare un plan de reducere a costurilor, plan ce implica disponibilizarea a 7.000 de angajati, cedarea filialei ING Canada si retragerea din activitatea
de sponsorizare din campionatele de Formula 1.

Cum vad iesirea din criza cei mai importanti bancheri

ase dintre cei mai importanti bancheri de pe piata - sefii BRD, Raiffeisen, CEC, UniCredit Tiriac Bank, ING si Bancpost - vad necesara reducerea rezervelor minime obligatorii
, in conditiile in care Patrick Gelin crede ca aceasta masura este posibila numai acompaniata de un plan anticriza eficient. De asemenea, toti cei sase bancheri de top care au raspuns solicitarii Business Standard, legate de masurile ce trebuie luate pentru iesirea din criza, afirma ca implicarea FMI in orice forma este absolut necesara in asigurarea de asistenta financiara externa, pozitie ce contrasteaza puternic cu aceea exprimata de catre autoritati, care incearca sa evite un acord cu Fondul.

Mai mult, bancherii nu vad posibila ieftinirea creditarii in absenta unei imbunatatiri a ratingului de tara, in ceea ce priveste blocajul din sistemul bancar, parerile fiind impartite - seful BRD, a doua banca de pe piata, afirmand, de exemplu, ca piata nu este nicidecum blocata.

Bancherii intervievati de Business Standard sunt in unanimitate de acord cu faptul ca raspunderea capitalizarii bancilor pe care le conduc revine exclusiv grupurilor-mama si nu implica eforturi din partea statului roman.

Pe de alta parte, Misu Negritoiu, director general ING Bank Romania, afirma ca bancile se afla acum intr-o situatie defensiva, in loc sa fie ofensive din cauza BNR, afirmand ca actiunile in piata monetara sunt intarziate cu un interval de patru-sase luni. Acesta adauga faptul ca banca centrala si-a schimbat directia, trecand de la tintirea inflatiei la cea a cursului de schimb. In afara de BRD, care sustine ca lichiditatea in piata este uriasa, majoritatea bancherilor de top spun ca situatia este chiar la polul opus, iar bancile au ajuns sa trieze castigatorii si perdantii crizei.

“Suntem in situatia unui astmatic care, in loc sa primeasca aer, are impresia ca i se taie oxigenul, dar nu de tot. Este o evidenta lipsa de lichiditate in piata, iar asta se vede in nivelul dobanzilor la depozitele in lei. In perioada de criza, paradoxal este ca bancile vor trebui sa joace rolul lui Dumnezeu si sa-i deosebeasca pe castigatori de perdanti”, descrie pentru ­Business Standard Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank, situatia bancilor care au apasat aproape de tot pedala creditarii.

Desi nu iau in calcul, cel putin pe termen scurt, eliberarea unei parti de lichiditate din rezervele minime obligatorii pe care le au constituite la banca centrala, bancherii spun la unison ca aceasta ar fi solutia pentru o crestere a lichiditatii sau, cel putin, cer o renumerare adecvata a acestora.

“Daca BNR are de gand sa ceara bancilor sa dea credite
, atunci sa dea drumul la rezerve, nu sa ceara bani de la bancile-mama. Ce banca a semnat un contract, atunci cand a intrat in Romania, ca se obliga sa dea un anumit volum de credite? Macar sa remunereze rezervele la nivelul dobanzii din piata. Noi atragem depozite la un cost
de 14-15% pe an, iar BNR ne plateste 5% la lei”, a declarat pentru Business Standard un bancher din piata care a dorit sa ramana sub protectia anonimatului.

Parerile sefilor de banci nu sunt deloc impartite cand vine vorba despre un acord cu o institutie financiara internationala - fie ca este vorba despre Fondul Monetar International sau despre Comisia Europeana: un acord este benefic pentru economia Romaniei, ar duce la cresterea ratingului si la ieftinirea finantarilor, care s-au scumpit masiv dupa downgradarea Romaniei.

“Legat de riscul de tara, trebuie spus ca orice masura care intareste credibilitatea Romaniei este benefica pentru sistemul bancar si pentru economie. Daca autoritatile considera ca un acord de finantare cu UE sau FMI constituie o astfel de masura, atunci ar trebui sa ia o decizie in acest sens”, puncteaza Mihai Bogza, presedintele executiv al Bancpost. Seful Bancpost propune trei directii de urmat pentru a fluidiza creditarea: reducerea riscului de tara, reducerea costului resurselor si reducerea riscului de lichiditate. “Suntem sfatuiti sa dam credite in lei, ceea ce este logic, dar sursele in moneda nationala sunt pe termen foarte scurt. Cata vreme nu se rezolva respectivele probleme, care umfla foarte mult costul creditelor, acesta va ramane la un nivel foarte ridicat si este putin probabil ca se vor gasi clienti care sa il poata suporta”, avertizeaza presedintele Bancpost.

La randul sau, presedintele Pascariu este adeptul unui acord cu FMI, datorita conditionalitatilor pe care le presupune un asemenea acord. “Trebuie calmata piata si risipite temerile ca Romania ar fi prea expusa si descoperita. Trebuie intarite politicile economice si nu exclud majorari de taxe. Banii ar trebui sa vina de oriunde. Deocamdata, din afara nu au cum sa vina... sunt mai putini si mai scumpi”, explica bancherul.

In acelasi timp, Radu Ghetea, seful CEC Bank, considera ca, in cazul unui imprumut extern, autoritatile vor trebui sa tina cont de toate costurile pe care le implica acesta, inclusiv de cele sociale.

"De aceea, cred ca de ce are nevoie Romania in prezent sunt bani europeni cu supravegherea FMI", considera Ghetea.

El crede de altfel ca Romania ar putea evita un impact foarte dur al crizei daca se vor respecta pana la final prevederile din programul de guvernare.

Radu Ghetea sustine, in acelasi timp, ca dobanzile atat la credite, cat si la depozite vor scadea in primavara la valori "cat mai aproape de realitate".

"Incet-incet, toate cauzele care au condus la cresterea dobanzilor vor fi eliminate. Iar prin mai dobanzile ar trebui sa ajunga la niveluri mai aproape de realitate. Aici ma refer, in primul rand, la creditele contractate de persoanele juridice, unde costurile maximale ar trebui sa ajunga la 15-16% pentru a asigura o activitate profitabila, cu o marja de 20-25%", a declarat Radu Ghetea.

El considera, in acelasi timp, ca dobanzile la depozite vor urma aceeasi tendinta de scadere si vor ajunge la maximum 11-12%.

"Pe parcursul anului nu ar trebui sa mai asistam la o inversare a tendintei de scadere, pentru ca atunci intr-adevar ar fi rau", spune Ghetea.

Temerile BNR, inca nerisipite privind posibilitatea ca bancile-mama sa mai reduca din liniile de finantare acordate filialelor nu par impartasite si de bancherii care controleaza businessurile din Romania. Mai mult, acestia considera ca nu este necesar suplimentarea fondurilor, de vreme ce consumul este in scadere.

"Teoretic, este posibil ca bancile sa nu reinnoiasca liniile de finantare, dar, practic, acest lucru nu se poate intampla, pentru ca bancile dau dovada de multa responsabilitate si stiu ca filialele lor au un rol important in economiile tarilor din ECE. Ne putem astepta insa ca bancile-mama sa nu aduca, cel putin pentru moment, fonduri suplimentare. De altfel, in conditiile in care cererea de credite este foarte mica, iar oamenii se retin de la consum, deocamdata, nu este nevoie de fonduri suplimentare importante", crede bancherul de la UniCredit Tiriac.

Bancherii trag semnalul de alarma: Trec la executari silite.

Desi s-au ferit pana acum sa execute silit rau-platnicii, situatia nu mai poate fi evitata in anumite cazuri, desi lasa loc de negocieri si de prelungiri de sacadente.

"Numarul executarilor silite va creste, dar romanii vor face tot posibilul sa-si pastreze casa. Nu exista un interes de-a executa silit, cu orice pret, pe toata lumea, pentru a nu aglomera si mai mult oferta de pe piata imobiliara si sa duca preturile si mai jos", explica Pascariu.

Expunerea UniCredit Tiriac Bank pe reale state este de sub 20% din totalul portofoliului de credite, in timp ce la austriecii de la Raiffeisen Bank expunerea este de sub 15%.

Presedintele Bogza impartaseste opinia guvernatorului Isarescu si spune ca stabilitatea cursului este o problema vitala pentru economie.

Restantele romanilor la credite au crescut de 2,6 ori intr-un an, iar analistii se asteapta ca acestea sa treaca, in cateva luni, pragul de 1 mld. euro. Deprecierea leului si cresterea dobanzilor au crescut valoarea restantelor, iar bancile se vad nevoite sa-si taie din profit ca sa constituie provizioane.

UniCredit Tiriac Bank

‘Suntem in situatia unui astmatic care, in loc sa primeasca aer, are impresia ca i se taie oxigenul, dar nu de tot. In perioada de criza, paradoxal este ca bancile vor trebui sa joace rolul lui Dumnezeu si sa-i deosebeasca pe castigatori de perdanti.' Dan Pascariu presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank

* Pentru cresterea lichiditatii ar fi nevoie de eliberarea unei parti din RMO
* Adeptul unui acord cu FMI, dar spune, totusi, ca e loc de bani de oriunde
* Este posibil ca bancile-mama sa nu majoreze liniile de finantare pentru fiicele lor, cel putin pentru moment


Bancpost

‘Legat de riscul de tara, trebuie spus ca orice masura care intareste credibilitatea Romaniei este benefica pentru sistemul bancar si pentru economie. Daca autoritatile considera ca un acord de finantare cu UE sau FMI constituie o astfel de masura, atunci ar trebui sa ia o decizie in acest sens.' Mihai Bogza presedintele executiv al Bancpost

* Pentru a fluidiza creditarea, trebuie urmate trei directii - reducerea riscului de tara, reducerea costului resurselor si reducerea riscului de lichiditate
* Bancherii sunt sfatuiti de BNR sa dea credite in lei, dar sursele in moneda nationala sunt pe termen foarte scurt


CEC Bank

‘In cazul unui imprumut, trebuie sa vezi toate costurile pe care le implica acesta, costul efectiv, cel social. De aceea, cred ca Romania are nevoie in prezent de bani europeni cu supravegherea FMI.' Radu Gratian Ghetea presedintele ARB

* Dobanzile la credite si la depozite vor scadea in primavara, pe persoane juridice, costul maxim al creditului sa ajunga la 15-16% pe corporate
* Dobanzile la depozite nu trebuie sa fie mai mari de 10-11%
* Romania are nevoie de bani europeni, plus supraveghere FMI
* Programul de guvernare, daca se respecta, Romania nu ar trebui sa resimta foarte abrupt criza
* Masuri: ARB a transmis solicitari BNR prin care cere reducerea dobanzii de politica monetara si a RMO


BRD Groupe Societe Generale

‘Pentru a se rezolva problemele este nevoie ca statul sa intervina printr-un plan anticriza coerent, care sa deblocheze piata financiara. Acest plan trebuie facut dupa o analiza minutioasa a pietelor externe, asa cum se intampla in prezent in toate tarile din vestul Europei.' Patrick Gelin presedinte BRD

* Cea mai mare problema este perceptia negativa fata de Romania, atat din partea analistilor internationali, cat si din partea institutiilor financiare internationale
* O alta problema este mentinerea atractivitatii pietei in acest an, dar si anul viitor
* Lichiditatea in piata bancara este uriasa, situatia de blocaj fiind indusa de scaderea dramatica (chiar lipsa) cererii de produse bancare
* Piata bancara nu e blocata azi, desi exista probleme privind nivelul de acordare al creditelor
* Statul trebuie sa intervina cu un plan anticriza coerent
* O diminuare a RMO ar fi eroare in afara unui asemenea plan
* Toate bancile-mama isi sustin subsidiarele din Romania
* Soarta unui imprumut extern depinde de eficienta planului anticriza


ING Bank Romania

‘Nu cred ca vom scapa de majorarile de taxe si impozite. Cel mai usor se va majora TVA cu efecte imediate. Cred ca fara o majorare a TVA nu vom scapa, daca vrem sa facem o programare de investitii, sa ai un echilibru in economie.' Misu Negritoiu director general al ING Bank Romania

* Stimularea lichiditatii pe piata monetara ar fi principala solutie
, insa se inregistreaza o intarziere de patru-sase luni
* BNR ar trebui sa organizeze piata si sa o faca functionala, renuntand la finantari preferentiale
* Reducerea dobanzii-cheie are un efect limitat, cresterea lichiditatii posibila prin swap-uri valutare, REPO, derivative
* Bancile sunt din cauza BNR intr-o pozitie defensiva, in loc sa fie in ofensiva
* Masurile din pachetele de asistenta din Europa si SUA nu sunt functionale si in Romania, relansarea economiei sta in controlul cheltuielilor publice si exporturi, bugetul de stat este debalansat, in economie cresc arieratele
* Nu poate fi evitata o crestere pe linia de taxe si impozite, mai ales cresterea TVA
* Un acord cu FMI nu este avantajos, cum de altfel scumpe sunt si variantele unei emisiuni de eurobonduri sau in dolari. Solutia: un imprumut combinat din surse FMI, UE, bani din piata
* Primul portofoliu scos la vanzare de o banca va avea un mare impact in piata, care ar putea insemna chiar relansarea pietei imobiliare

*

BNR doreşte stabilizarea monedei naţionale, potrivit guvernatorului BNR

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că moneda naţională nu s-ar deprecia dacă pe piaţă ar exista o lipsă de bani. El a susţinut că o scădere cu 20% a monedei naţionale faţă de euro, în doi ani, nu este un şoc.


El le-a transmis celor care au cumpărat euro şi aşteaptă un curs valutar care să depăşească 4 lei
şi 70 de bani că vor vedea singuri dacă au ales sau nu bine. BNR monitorizează în prezent evoluţia monedei naţionale pentru că se doreşte stabilizarea cursului valutar.

"Există un conflict între cei care, cu stânga scriu despre lipsa de lichiditate, iar cu dreapta prognozează 4,7 lei pentru un euro
, poate chiar 5. Unii au ajuns şi la 6. Şi îi rog să se liniştească şi să-şi adune stânga şi cu dreapta şi să scrie cu o singură mână", a mai spus guvernatorul BNR.

Băncile, datoarele României

Peste 10 miliarde de euro
din datoria pe termen scurt din sectorul privat din România aparţine băncilor, aproape 90% din valoare fiind deţinută de zece bănci mari, a declarat azi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

La 30 noiembrie 2008, datoria externă a sectorului privat din România cu maturitate în 2009 era de 24 miliarde euro, iar la finalul anului trecut, datoria privată externă pe termen scurt a scăzut la 22,5 miliarde euro, a precizat guvernatorul BNR.

Totodată, Isărescu spune că datoria publică externă nu implică riscul unui gol de finanţare şi nu pune presiune pe cursul de schimb, fiind de 10,7 miliarde euro la finalul anului trecut.

Din această sumă, 1,6 miliarde de euro sunt scadenţi anul acesta.

"Datoria externă a sectorului guvernamental era, la 31 decembrie 2008, de 10,7 miliarde euro, din care scadente anul acesta sunt 1,6 miliarde euro. În funcţie de decizia guvernului şi bugetul aprobat de Parlament, de deficitul bugetar, nu numai cel ţintit, necesitatea de finanţare poate ajunge la 2-3, chiar 4 miliarde euro", a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a adăugat că acestor sume se pot adăuga şi bani pentru refacerea fondului de dezvoltare.

"Necesitatea de finanţare a sectorului public poate fi mai mare de 1,6 - 2 miliarde euro. Sumele pot fi compensatte, cel puţin parţial de fondurile de preaderare, structurare sau împrumuturile deja contractate şi aflate în desfăşurare", a mai spus Isărescu.

Firme executate de Fisc pentru datorii de 1.200 lei

ANAF intensifica raziile si ameninta cu executarea silita.

» Exportatorii cer reesalonarea datoriilor restante acumulate pe fondul crizei.

Fiscul a decis sa intesifice controalele, sa supravegheze strict firmele restante si sa urgenteze actiunile de executare silita, in incercarea a de mari incasarile bugetului. Masurile anuntate ieri de autoritatea fiscala vin dupa scaderea incasarilor bugetare din ianuarie 2009 cu 8,6% fata de luna similara a anului trecut, pe care specialistii Fiscului o atribuie efectelor crizei financiare si a restrangerii creditarii.

Oamenii de afaceri sustin ca presiunea controalelor din partea Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala (ANAF) provoaca blocaje in randul companiilor mici si mijlocii. Reprezentantii companiilor se plang de incalcarea drepturilor si de tratamente abuzive din partea inspectorilor financiari. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat firmele se confrunta in aceasta perioada cu scaderea comenzilor, lipsa finantarilor si dificultatea asigurarii capitalului de lucru.
"De la inceputul lunii ianuarie am avut patru controale in cadrul companiei. Am primit somatie pentru achitarea in termen de 15 zile a impozitului aferent lunii ianuarie, in caz contrar fiind expusi riscului de executare silita si blocarea conturilor", ne-a declarat administratorul unei companii producatoare de confectii.

Companiile din constructii nu au sezizat cel putin pana in prezent o intensificare a controalelor din partea ANAF, insa multe se afla in situatia speciala de a credita
statul. "Companiile care au executat lucrari de constructii publice au de incasat sume importante de la stat, se vor invarti intr-un cerc vicios pentru ca nu isi vor putea plati datoriile atata timp
cat statul nu va achita contravaloarea serviciilor prestate", ne-a declarat Adriana Eftime, director general al Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).

Asociatia exportatorilor si importatorilor (ANEIR) propune sa nu se treaca la executarea silita si la trimiterea in faliment a firmelor care au acumulat datorii la Fisc din cauza crizei. "Am cerut pentru toti agentii economici, care pana la sfarsitul semestrului I 2008 au avut un comportament fiscal corect, un moratoriu de reesalonare a datoriilor acumulate in a doua parte a anului, pe fondul propagarii crizei", a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). "Orice presiune din partea Fiscului, desi legala, genereaza accentuarea pietei gri si negre", a conchis oficialul ANEIR.

Executare pentru sume derizorii
In goana dupa bani pentru buget, Fiscul someaza firmele cu executarea pentru sume infime. "Am aflat de la o firma ca Fiscul i-a trimis somatie de executare silita pentru suma de doar 1.201 lei
. Firma care este un bun-platnic risca sa i se puna sechestru pe conturi si active", a afirmat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).


In aceasta perioada dificila, statul ar trebui sa sprijine firmele, la fel cum fac tarile occidentale, si nu sa puna presiune pe ele, spune Parvan. "Procedura de reesalonare a datoriilor firmelor intrate in dificulate din iulie 2008, implementata de statele europene, ar trebui sa capete o forma legala si la noi", sustine Parvan. Acesta recomanda cercetarea mai atenta a firmelor care au afaceri de milioane de euro
si profituri zero.

Ford are un "plan Craiova" de 1,2 miliarde euro

uropeana pentru Investitii ar putea acorda un credit de 600 milioane euro.

» Ford va folosi 200 milioane euro pentru cercetare la fabrica din Germania.

Compania americana Ford Motors negociaza cu Banca Europeana de Investitii (BEI) finantarea a jumatate din costurile unui proiect de 1,2 miliarde euro, menit sa sustina afacerea din Romania.
Banca Europeana de Investitii (BEI) a anuntat ca ar putea acorda companiei Ford un credit
de 600 milioane euro pentru construirea si conducerea unei fabrici de motoare ci masini la Craiova si pentru reabilitarea tehnica a fostei uzine Daewoo. In plus, constructorul auto mai planuieste investitii si in facilitati de cercetare si dezvoltare la o fabrica in Germania. Reprezentantii Ford Romania sustin ca cele 1,2 miliarde de euro sunt pentru "proiectul Craiova", chiar daca o parte din bani merg in Germania. "Banii care se investesc in Germania sunt pentru Romania. Este vorba de un singur proiect, care se numeste Craiova. 400 de milioane de euro din imprumutul BEI merg direct
la Craiova, 200 - in cercetare si dezvoltarea modelului la fabrica din Germania. Autoritatile romane spun ca vor garanta 80% din cele 400 de milioane de euro care vor merge direct la Craiova", a spus Nadia Crisan, din partea McGuireWoods, compania de PR a Ford Romania.
Liderul sindical Ovidiu Cioroianu spune ca 2.900 dintre salariati lucreaza la reamenajarea fabricii, in timp ce aproape 1.000 dintre angajati produc motoare pentru GM. "Proiectul va contribui la dezvoltarea industriei auto din regiune, la stabilizarea celor 3.900 de angajati si la crearea a noi locuri de munca
", au declarat reprezentantii BEI. "Au fost dezafectate sectiile de vopsitorie, asamblare caroserii, montaj. Practic, avem in productie sectia de motoare care produce pentru GM, la capacitate normala. In acest an trebuie finalizat contractul existent cu GM. De asmenea, se stie ca din a doua jumatate a anului trebuie sa producem masini Ford la Craiova", spune Cioroianu.
Conform ultimelor informatii disponibile, Ford si Renault au cerut de la statul roman garantii de stat pentru finantari de la BEI in valoare de 400 milioane euro, respectiv 100 milioane euro. Constructorii auto europeni au depus cereri de finantare in valoare de 6 miliarde euro.

» Angajament

Ford s-a angajat prin contractul de privatizare al fabricii de la Craiova sa investeasca direct pana in 2011 suma de 675 milioane euro
. De asemenea, planul constructorului auto american arata ca, in stadiul final, va ajunge la 7.000 - 9.000 de angajati. Conform planului initial, Ford ar urma ca din 2011 sa produca anual 300.000 de autovehicule si tot atatea motoare.

Fondurile de pensii private pierd 1,07 mld. euro până în 2017 dacă se plafonează contribuţia

articipanţii la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) vor pierde circa 1,07 miliarde de euro
până în anul 2017, prin plafonarea contribuţiei la 2% din 2009 şi întârzierea majorării acestora cu 0,5 puncte procentuale pe an, potrivit calculelor realizate de APAPR, transmite Mediafax.

"Măsura propusă de Guvern, de îngheţare a contribuţiilor în 2009 şi amânarea cu un an a majorării lor, înseamnă pentru Pilonul II o pierdere pentru participanţi de 1,07 miliarde de euro, iar pentru Pilonul I de pensii de stat o povara fiscală viitoare de circa 4,3 miliarde de euro", preciezază un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) remis agenţiei de presă.

Sistemul public de pensii (Pilonul I) acordă, în prezent, foştilor salariaţi o pensie de stat care însumează 40% din salariul mediu brut pe economie
.

Pe termen ling, rata de înlocuire a salariului se va situa în jurul valorii de 10% pe pilonul II.

"Astfel, pentru fiecare leu păstrat în sistemul public de pensii, în loc să fie virat în Pilonul II de pensii administrate privat, statul român se obligă practic să furnizeze pensionarilor viitori venituri de patru lei
", precizează comunicatul.

Pe Pilonul II sunt prezente 14 fonduri de pensii private obligatorii
, cu aproximativ 4,6 milioane de clienţi.

La sfârşitul lunii ianuarie, activele nete ale fondurilor de pe Pilonul II însumau 949,6 milioane de lei.

Potrivit Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, contribuţiile virate către sistemul privat de pensii acumulează 0,5 puncte procentuale pe an, de la 2% în 2008, la 6% din veniturile brute ale participanţilor în 2016.

Fondurile de pensii trebuie să încaseze contribuţia majorată cu 0,5 puncte procentuale, la 2,5%, în luna martie.

Conform proiectului de buget pentru 2009, contribuţia pentru fondurile de pe Pilonul II va fi menţinută la 2% din venitul brut pe care o plăteşte fiecare angajat.

Isărescu spune că leul nu s-ar deprecia dacă ar fi o lipsă de lichiditate în piaţă

Moneda naţională nu s-ar deprecia dacă ar fi o lipsă de lichiditate în piaţă, despre care se discută în ultima perioadă, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Dacă ar fi o lipsă de lichiditate, mai ales acută, aşa cum se spune, leul nu s-ar deprecia. Aici apare conflictul la cei care spun că este lipsă de lichiditate şi care prognozează un curs de 4,7 şi chiar 5 lei
/euro", a spus Isărescu.

Guvernatorul a precizat că, pe piaţa monetară, nivelul dobânzilor urmează un anumit ciclu lunar. "Să vă uitaţi la cei care apar pe piaţa monetară cu volume de 2 miliarde de euro
, în condiţiile în care baza monetară este de 40 de miliarde de euro", a arătat Isărescu.

Liberalii au vrut să ajungă mai repede la Dumnezeu, dar i-au bătut „sfinţii” din Coaliţia PD-L – PSD

Nu mai puţin de 7.000 de amendamente au fost depuse de parlamentari la proiectul bugetului de stat pe 2009. Este cel mai mare număr din ultimii ani, contribuţia cea mai importantă având-o, în această direcţie, PNL, care a depus peste 2.000 de amendamente. Din totalul celor 7.000 de amendamente, 5.016 au fost respinse în comisii. Cele admise au vizat alocarea unor sume pentru construcţia sau reabilitarea a 806 biserici, 242 şcoli, 36 spitale şi 37 cămine culturale.

Marea majoritate a amendamentelor respinse aparţin PNL. Campioană este deputatul PNL de Ialomiţa Cristina Pocora, care a cerut bani pentru nu mai puţin de 73 de lăcaşuri de cult. Ea ne-a explicat că a preluat integral lista de doleanţe ale episcopiei Ialomiţei şi Călăraşilor, fără să mai ţină cont
de colegiul din care face parte. Pocora spune că toţi parlamentarii din judeţ au avut o întâlnire cu Episcopul, de la care a înţeles că mai marii bisericii le-au cerut episcopilor să facă lobby la parlamentari pentru sprijin. “PD-L şi PSD au uitat că au fost aleşi uninominal, s-au transformat în maşini de vot. Nu am putut să găsesc niciun sprijin pentru judeţ, deşi am încercat să colaborez cu senatorul PD-L care este peste colegiul meu”, a povestit liberala.

În Ialomiţa, fonduri – ce-i drept foarte mici – au primit doar bisericile din colegiul unui deputat PD-L. Pe locul doi se află cvartetul pesedist Ioan Chelaru, Culiţă Tărâţă, Ioan Munteanu şi Victor Surdu, care au cerut 10.754.000 de lei
noi pentru 56 de biserici. Ei nu au avut succes în acest demers social-democrat de a da câte puţin la toţi, aşa că şi-au schimbat abordarea cu una mai de dreapta – mai mult la mai puţini, ne-a explicat senatorul Chelaru. El a obţinut, astfel, bani pentru Episcopia Romanului şi alte patru parohii catolice. “Criză, criză, dar oamenilor trebuie să le dăm şi biserici”, a explicat el.

“Am încercat să nu facem discriminări, dar sigur că am avut succes noi cei cu 70%”, a adăugat el. De pe urma mărinimiei Guvernului şi parlamentarilor puterii vor beneficia aproximativ 500 de biserici. Din lista celor 816 lăcaşuri care vor primi
bani, o treime sunt propunerile Ministerului Culturii, iar restul de două treimi sunt biserici situate în general în colegiile PSD – PD-L. Aproape fiecare parlamentar care se respectă a propus amendamente pentru lăcaşuri de cult, de la cele 73 ale Cristinei Pocora la deputaţi mai modeşti, cum ar fi Raluca Turcan, care a cerut bani pentru o biserică din Sibiu, dar nu a avut succes.

Peste 5.000 de amendamente

De altfel, reprezentanţii tuturor partidelor au avut grijă să depună amendamente în funcţie de problemele colegiului uninominal în care au fost aleşi, astfel că, pentru fiecare judeţ se regăsesc cereri de suplimentare a bugetului pentru renovarea şcolilor, extinderea reţelelor de apă, reabilitarea drumurilor, construcţia unor săli de sport şi, bineînţeles, a multor biserici. Ignorând criza economică, parlamentarii par să fi avut în vedere fiecare cătun din ţară. Reprezentanţii PNL au găsit, de pildă, pe hartă satul Prejna, din judeţul Mehedinţi, pentru care au propus alocarea a 75 mii lei pentru „executarea unui podeţ”. Tot liberalii s-au arătat preocupaţi de soarta oraşului Făurei din judeţul Brăila, ei cerând, printr-un amendament, reabilitarea sistemului de colectare a deşeurilor vizând pentru aceasta o sumă de 209 mii lei, în timp
ce pentru comuna Istria şi-au dorit realizarea „Sălii de sport Nuntaşi”.

Şi pentru Bucureşti PNL a propus alocarea unor bani, respectiv 1.000 mii lei, pentru înfiinţarea unor adăposturi pentru câinii comunitari în sectorul 5. Parlamentarii PD-L au formulat şi ei amendamente în aceeaşi notă, şi acestea fiind respinse. Democrat-liberala Raluca Turcan, de pildă, a propus suplimentarea bugetului Educaţiei pentru continuarea lucrărilor de extindere la o şcoală generală din Sibiu.

Corpul de Control al premierului, aproape desfiinţat. 61 de angajaţi, din 68, au fost concediaţi

Concedieri în masă la Guvern. Dintre cei 68 de angajaţi ai Corpului de Control al premierului au mai rămas doar 7. Restul de 61 au primit decizii, prin care erau anunţaţi că premierul renunţă la serviciile
lor, pe motiv că nu se bucură de încrederea acestuia.

Printre persoanele puse pe liber se numără şi Emanoil Neguţ, fostul şef al Departamentului de Control, în Guvernul Tăriceanu.

Cele 61 de persoane sunt acum în preaviz, până pe 15 martie şi pot contesta ordinul în termen de 30 de zile, la Tribunal.

Oamenii consideră că li s-a făcut o nedreptate şi au anunţat deja că vor da Guvernul în judecată.

Bugetul pe 2009 - intre mii de amendamente si bancuri cu melci

Debutul dezbaterilor parlamentare asupra proiectelor de buget ale Cabinetului Boc pentru anul 2009 a constituit pentru politicieni un nou prilej de a schimba replici taioase, dar si de a spune bancuri
. Pe "alesi" ii asteapta insa mii de amendamente de discutat.

Inca de la inceput, premierul Emil Boc a tinut sa reia sirul criticilor la adresa Cabinetului Tariceanu si a aratat ca actualul buget ar elimina "risipa si nepasarea iresponsabila ale guvernarii anterioare". In replica, presedintele PNL a aratat ca proiectul prezentat Parlamentului ar fi "cel mai prost buget al Romaniei din 1990 pana in prezent" si i-a transmis premierului Boc ca "turuie foarte bine" placa grelei mosteniri. In plus, liberalii au incercat sa amane dezbaterile invocand chichite procedurale. La randul lor, udemeristii au declarat ca bugetul Cabinetului Boc nu ar fi unul realist, lipsind o strategie coerenta pentru relansarea economica. In plus, deputatul Lakatos Peter a asemanat bugetul de stat cu depozitul
de arme de la Ciorogarla si nu a ezitat chiar sa le spuna colegilor, de la tribuna Parlamentului, un banc cu doi melci care merg pe marginea drumului: "Primul
melc spune: «Ce bine ca mergem incet». Cel de-al doilea intreaba: «De ce e bine?». «Pentru ca am luat-o intr-o directie gresita», raspunde celalalt". "Domnule Boc, ati luat-o intr-o directie gresita", i-a mai spus udemeristul premierului.

Pe "alesi" ii asteapta insa peste 5.000 de amendamente de discutat, majoritatea respinse in comisii. Cele mai multe propuneri au vizat suplimentarea fondurilor alocate administratiilor locale. Patru parlamentari ai UDMR (Marton Arpad, Olosz Gergely, Edler Andras Gyorgy si Bokor Tibor) au cerut, de pilda, sa creasca de 3,5 ori sumele destinate cheltuielilor privind drumurile judetene si comunale, diferenta urmand a se lua din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului. Aceiasi senatori si deputati au mai propus sa creasca de 2,8 ori sumele acordate pentru echilibrarea bugetelor locale, iar banii sa fie distribuiti, prin derogare de la legislatia actuala, de catre consiliile judetene. Tot in sensul sporirii puterii consiliilor judetene si, implicit, a presedintilor de CJ, in ceea ce priveste impartirea banilor, au formulat zeci de amendamente si social-democratii. Propunerile de derogare au fost respinse pe motiv ca prin Legea finantelor publice locale, adoptata in 2006, s-a dorit tocmai eliminarea consiliilor judetene ca verigi intermediare si diminuarea influentei politice, in conditiile in care seful Directiei Generale a Finantelor Publice este numit in urma unui concurs, si nu pe considerente politice.
Alte amendamente formulate de "alesi" au denotat insa necunoasterea legislatiei in vigoare. De exemplu, deputatul PSD Pop Georgian a propus sa se aloce din taxa pe valoarea adaugata suma de 30 milioane lei pentru o serie de investitii in sectorul 2 al Capitalei. Comisiile de buget-finante au respins amendamentul aratand ca, potrivit Legii finantelor publice locale, din taxa pe valoarea adaugata se repartizeaza sume pentru echilibrarea bugetelor locale doar pentru judete. "Pentru sectoarele municipiului Bucuresti
si municipiul Bucuresti nu se aloca astfel de sume", au subliniat comisiile de buget-finante. Sute de amendamente formulate de senatori si deputati au vizat de la constructia de biserici si achizitionarea de imobile
in scopul amenajarii de muzee la realizarea de terenuri sportive "cu gazon artificial si instalatie nocturna" si organizarea a diferite festivaluri precum "Festivalul National al Cantecului Social-Politic". Toate cu trimitere la Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului, care pare sa fie, in opinia "alesilor", un veritabil sac fara fund. In contrapartida cu austeritatea invocata asa de des au fost respinse insa amendamentele de reducere a numarului de consilieri si de secretari de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

SIF-urile câştigă miercuri 2,65%, după trei şedinţe de scăderi masive, pe o piaţă în urcare cu 3,5%

Indicii Bursei de Valori Bucureşti au revenit miercuri pe verde, cu aprecieri puternice, cuprinse între 2,65 şi 4,43%, după trei şedinţe de panică şi vânzări masive, iar acţiunile Băncii Transilvania şi BRD SocGen au recuperat o mică parte din pierderi, pe fondul celor mai mari rulaje din piaţă.

În şedinţa de tranzacţionare de miercuri, lichiditatea pieţei reglementate a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) s-a comprimat cu 6%, până la 10,73 milioane lei
(2,49 milioane euro
), comparativ cu nivelul consemnat în şedinţa precedentă, de 11,41 milioane lei (2,65 milioane euro).

Patronatele spun că economia românească are nevoie de patru miliarde de euro

Patronatele autohtone consideră că econonomia din România are nevoie de patru miliarde de euro
pentru a trece cu bine peste criza financiară, a declarat preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România - UGIR 1903, Cezar Corâci.

"În urma unor calcule efectuate de UGIR 1903 împreună cu reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România am ajuns la concluzia că în momentul de faţă economia
României are nevoie de patru miliarde de euro, bani necesari pentru evitarea colapsului economic", a precizat reprezentantul Uniunii.

Banca centrală a Rusiei va tipări ruble pentru acoperirea deficitului bugetar

Banca
centrală a Rusiei a anunţat că va tipări aproximativ încă 3.200 miliarde ruble (92,03 miliarde dolari
) pentru a acoperi deficitul bugetar din acest an, fără să continue să diminueze rezervele valutare ale ţării.

Agenţiile de rating supraveghează atent nivelul rezervelor Rusiei, situate în continuare pe locul trei în lume, la 383,5 miliarde dolari, ce şi-au pierdut o treime din valoare din cauza politicii băncii centrale, de depreciere treptată a rublei.

Guvernul Rusiei economiseşte pentru perioadele dificile 222 miliarde dolari în conturi
în valută şi va avea nevoie de circa 90 miliarde dolari pentru a acoperi deficitul bugetar. Mulţi analişti susţin că măsura va diminua şi mai mult rezervele.

APIA consideră că noua variantă a taxei auto este benefică, dar trebuie luate şi alte măsuri

APIA consideră că noua variantă redusă a taxei auto este benefică, dar pe lângă aceasta, pentru ca industria auto să îşi revină la parametrii de supravieţuire în actuala situaţie de criza economică, mai sunt necesare şi alte măsuri, potrivit datelor furnizate miercuri agenţiei NewsIn de asociaţie.

Pe lângă această reducere, pentru ca industria auto să îşi revină la parametrii de supravieţuire în actuala situaţie de criză economică, mai sunt necesare şi alte măsuri, una foarte importantă fiind relaxarea creditului pentru autovehicule, în calitate
de bunuri de folosinţă îndelungată.

Allianz-Ţiriac a rămas în 2008 cel mai mare asigurator din România, cu o cotă de piaţă de 15,8%

Allianz-Ţiriac Asigurări s-a menţinut în 2008 pe prima poziţie în clasamentul asiguratorilor din România cu afaceri de 1,38 miliarde lei
(375,9 milioane euro
) şi 15,76% din piaţă, fiind urmat de Omniasig şi Asirom, arată datele publicate miercuri de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA).

Primii zece asiguratori din România controlau împreună, la sfârşitul anului trecut, peste trei sferturi (78,86%) din piaţa românească a asigurărilor, înregistrând împreună prime
brute subscrise de 6,93 milarde lei (1,88 miliarde euro).

Era petrolului ieftin e pe sfarsite

Analistii pentru segmentul petrolier ai grupului Erste, proprietarul BCR, estimeaza ca era petrolului ieftin
se apropie de final, iar pretul va urca pana la 55 dolari
/baril in acest an si la 200 dolari/baril in termen de 3-5 ani, in schimb prognozeaza o scadere a cererii cu circa 1% in 2009 si 2010.
"Era petrolului ieftin se apropie fara nicio indoiala de sfarsit, pe masura ce rezervele acumulate cu usurinta si fara costuri mari se golesc treptat", a declarat, intr-un comunicat, Ronald Staferle, analist al sectorului petrolier la Erste Group. Analistii atrag atentia asupra faptului ca, cu cat pretul petrolului ramane mai mult timp in limita a 40 de dolari sau mai putin, cu atat oferta va scadea mai mult si mai rapid
pe viitor, deoarece programele de investitii si explorare vor fi amanate sau anulate la astfel de preturi. "In acest moment, investitiile nu reprezinta nici macar 20% din volumul recomandat pentru a stimula productia, de la 86 de milioane de barili in prezent la 125 milioane de barili in 2030", se precizeaza in comunicat.
Pe masura ce productia presupune costuri tot mai ridicate, in timp ce numeroase zacaminte de petrol si tari producatoare de petrol au depasit deja punctul lor maxim de productie, se poate preconiza cresterea puternica a pretului petrolului pe termen lung. Prin urmare, un pret
de 200 dolari/baril este relativ fezabil intr-un interval de timp
de trei pana la cinci ani, conform sursei citate.

Romania va reitera 2014 ca data tinta pentru adoptarea euro

uvernul roman va reitera tinta sa privind adoptarea euro in 2014 in cadrul unui raport de convergenta ce urmeaza a fi trimis saptamana aceasta la Bruxelles, a declarat marti, pentru Reuters preluat de Newsin, un oficial guvernamental.

Si alte guverne din Europa de Est, precum cel al Ungariei sau al Poloniei, si-au reiterat saptamana aceasta planurile de adoptare a euro, chiar daca monedele nationale se depreciaza din cauza ingrijorarilor legate de economie
, ceea ce ameninta cu reinflamarea inflatiei si destabilizarea economiilor.

Banca
centrala a Poloniei a ridicat, insa, semne de intrebare cu privire la planurile Varsoviei de a adopta euro in 2012, spunand ca este dificil sa gaseasca argumente economice care sa sprijine intrarea in mecanismul ERM 2 (Exchange Rate
Mechanism 2 - anticamera adoptarii monedei europene n.r.).

Fostul guvern liberal de centru-dreapta al Romaniei, aflat la putere in perioada 2004-2008, a fixat 2014 ca tinta pentru adoptarea euro.

"Raportul este in curs de pregatire, spre a fi trimis la Bruxelles probabil in urmatoarele 2-3 zile. Nu s-a schimbat nici data tinta pentru adoptarea euro si nici cea de 2012 pentru intrarea in ERM 2", a precizat, pentru Reuters, oficialul.

Ultimul sondaj Reuters arata ca piata se asteapta ca Romania sa intre in ERM2 in 2012, iar analistii au anticipat ca intrarea in zona euro va avea loc in 2015.

Analistii din Polonia au spus ca turbulentele actuale de pe piete si recesiunea in plina expansiune ar putea ameninta serios stabilitatea cursului de schimb al zlotului, odata cu intrarea in ERM2, cand va deveni si mai vulnerabil la atacurile speculative.

Ministrul roman de finante Gheorghe Pogea declarat, insa, la sfarsitul anului trecut, inainte sa fie numit in actuala functie, ca aceasta criza atrage atentia asupra nevoii de adoptare a monedei europene mai devreme, deoarece zona euro ar conferi Romaniei un teren
mai bun pentru apararea tarii de probleme asemanatoare celor care afecteaza Europa de Est.

Majoritatea economistilor considera ca Romania este unul dintre cele mai vulenrabile state din Europa, din cauza deficitului amplu de cont curent, care inseamna ca majoritatea investitorilor au plecat de pe piata interna, determinand o depreciere record a leului fata de euro
.

Socialiştii spanioli cer explicaţii pentru banii cheltuiţi cu forumul românilor

Partidul Socialist Muncitoresc din Spania (de guvernământ) critică investirea banilor publici ai cetăţenilor din Madrid pentru organizarea recentului eveniment românesc Forum Europa 2008, în Alcala de Henares.
La eveniment a participat şi preşedintele României, Traian Băsescu. Banii au fost alocaţi de către reprezentanţii Partidului Popular, care formează Guvernul Local în Comunitatea Madrid. Partidul Popular si PDL sunt membre ale Partidului Popular European.

Potrivit unui comunicat al reprezentanţilor socialişti, evenimentul şi concertele din Alcala de Henares ar fi avut un pronunţat caracter politic. Ei au cerut explicaţii pentru „finanţarea cu 200.000 de euro”, din banii publici, a unor concerte şi a unor ”acte de campanie
electorală”, în condiţiile grele prin care trece Spania în prezent.

Critica Particului Socialist spaniol vine pe fondul unui schimb de acuzaţii între preşedintele Băsescu şi candidatul PNL pentru colegiul senatorial Europa de Vest şi Asia, Petre Roman.

Statele europene garantează depozitele bancare, în limita a 50.000 de euro

Măsura este menită să evite retragerile masive de la băncile comerciale


Lichidităţile ar putea fi transferate în Franţa, Italia sau Germania, unde plafoanele sunt mai mari

Băncile europene va trebui să garanteze depozitele bancare
ale persoanelor fizice cu suma minimă de 50.000 de euro. Aceasta este decizia celor 27 de miniştri de finanţe din comunitate, care, la reuniunea de ieri de la Luxemburg, au încercat să găsească soluţii pentru temperarea panicii instaurate şi pe plan european, în urma crizei financiare americane.

Nivelul minim de 50.000 de euro de garantare a depozitelor
reprezintă o sumă destul de mare pentru unele state europene, în condiţiile în care până în prezent acesta se situa, în mod obligatoriu, la pragul de 20.000 de euro, conform reglementărilor comunitare în vigoare.

Cu toate acestea, majorarea se impunea, au susţinut miniştrii. Mesajul este simplu: europenii nu au de ce să dea fuga la bănci şi să facă retrageri masive, deoarece aceasta ar echivala cu prăbuşirea acestora.

„Turism” de garanţii bancare

Totuşi, miniştrii europeni ai finanţelor nu au reuşit să evite transferarea lichidităţilor la diverse bănci europene care au un nivel minim de garantare superior celui de 50.000 de euro. De aceea, în proiectul iniţial, „Cei 27” ţinteau o sumă de 100.000 de euro, deoarece Comisia Europeană dorea o armonizare a politicilor în domeniu, pentru a evita o scurgere de fonduri către statele comunitare cu un plafon de garantare mai ridicat, dar şi pentru a elimina impresia că între statele UE nu există armonie.

Însă ţările din Europa de Est, plus
Danemarca şi Finlanda, s-au opus unor garanţii bancare minime de 100.000 de euro, invocând faptul că ar fi mult prea scump
pentru ele. Pentru unele capitale însă, ridicarea nivelului minim de garantare a depozitelor bancare nu a reprezentat vreun impediment. Spre exemplu, în Franţa, garanţia bancară este de 70.000 de euro, în Italia, clienţii îşi pot recupera până la circa 104.000 de euro (în cazul în care băncile dau faliment), în timp ce în Marea Britanie, plafonul este de 64.700 de euro, în Suedia de 51.110 euro, iar în Germania acesta a fost suprimat, informează AFP.

Sumele sunt mici comparativ cu SUA, unde depozitele sunt garantate cu minimum 184.000 de euro. Prin urmare, se va ajunge în aceeaşi situaţie petrecută recent în Marea Britanie, unde clienţii şi-au retras banii pentru a-i depozita în Irlanda. Autorităţile de la Dublin au fost primele din Europa care au garantat toate depozitele, renunţând la orice plafon pentru doi ani.

Tot ieri, ţările membre ale UE s-au angajat să sprijine toate marile grupuri financiare în cazul unor dificultăţi, pentru a se evita riscurile unei crize generalizate. Cu toate acestea, statele europene, cel mai probabil, vor acţiona tot unilateral, comentează AFP, având în vedere recentele ajutoare oferite de Germania, Marea Britanie sau Belgia, pentru diverse grupuri precum Fortis, Dexia, Hypo real Estate sau Bradford& Bingley.

FMI revizuieşte în scădere estimările privind creşterea economică mondială din 2008 şi 2009

Vin zile negre pentru economia mondială. Fondul Monetar Internaţional avertizează că 2009 va fi un an dificil pe toate pieţele. FMI a revizuit în scădere previziunile de creştere la nivel mondial, la 3% şi nu mai mult de 0,5% pentru ţările dezvoltate. Estimările au fost făcute pe baza raportului "Perpectivele economice mondiale", în care a fost analizată situaţia economică din toate regiunile lumii, afectate de criza financiară.

Raportul specialiştilor FMI indică faptul că economia
mondială va lua o turnură negativă în 2009, în încercarea de a face faţă şocului financiar
care a pus stăpânire pe toate pieţele internaţionale. De altfel, situaţia economică din ţările dezvoltate este una dintre cele mai grave din 1930 până în prezent. În iulie, FMI prevăzuse pentru 2009 o creştere mondială de 3,9% şi de 1,4% în ţările dezvoltate.

Şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, a precizat că situaţia s-a agravat în septembrie, când încrederea în instuţiile financiare şi în pieţe, în general, a scăzut văzând cu ochii. De altfel, FMI avertizează că Statele Unite nu vor scăpa prea curând de spectrul recesiunii, în contextul în care PIB-ul american nu va creşte cu mai mult de 1,6 procente anul acesta.

Mai mult, analiştii se tem că nici 2009 nu va fi mai norocos şi că nu le va aduce americanilor o creştere a PIB-ului mai mare de 0,1 procente.

Robert Gates le-a cerut aliatilor est-europeni sa-si concentreze eforturile militare catre Afganistan

Secretarul american al Apararii, Robert Gates, a cerut tarilor din sud-estul Europei sa contribuie mai activ la pacificarea Afganistanului. Gates a indicat ca, in Afganistan, trupele internationale sunt insuficiente si trebuie intarite cat mai repede. "Asistenta voastra nu numai ca va ajuta Afganistanul sa acorde o mai buna protectie cetatenilor sai, ci, de asemenea, va consolida rolul important pe care il jucati in asigurarea pacii si stabilitatii pe glob", a declarat secretarul Apararii, informeaza AP, citata de Agerpres.
Apelul adresat celor 11 state membre ale SEDM (Procesul Reuniunii Ministrilor Apararii din Sud-estul Europei) vine in conditiile in care atacurile islamistilor s-au intensificat in Afganistan iar cei 5000 de soldati, detasati deja de aceste state, nu mai sunt suficienti. In opinia ambasadorului american la Skopje, Philip T. Reeker, Macedonia s-a aratat dispusa sa suplimenteze contingentul de 136 de militari trimis in Afganistan, daca situatia o va cere.

Ministrul ungar al Apararii: Georgia si Ucraina vor primi in decembrie invitatia sa se alature Planului de actiune pentru aderare la NATO

n luna septembrie, Dmitri Medvedev declarase ca Rusia ar fi intervenit impotriva Georgiei si daca aceasta ar fi fost in mod oficial considerata stat candidat la aderarea la NATO.

Georgia si Ucraina vor primi in luna decembrie invitatia sa se alature Planului de actiune pentru aderare la NATO (Membership Action Plan ), a declarat marti, pentru agentia MTI, ministrul ungar al Apararii. Reuniunea informala a NATO care va avea loc la Budapesta in aceasta saptamana joi si vineri (9-10 octombrie) va juca un rol vital in pregatirea summitului jubiliar al Aliantei de anul viitor, organizat in comun de Franta si Germania, a mai precizat Imre Szekeres.
Pe agenda intalnirii informale a NATO de la Budapesta nu figureaza si o reuniune NATO-Rusia, a adaugat ministrul ungar al apararii, citat de Agerpres.
Potrivit MTI, la discutiile de la Budapesta vor participa reprezentantii a 42 de tari, inclusiv din statele candidate Croatia si Albania, iar pe agenda se afla, pe langa reforma Aliantei, misiunile NATO din Afganistan si Kosovo.
Totodata, in contextul in care Alianta Atlantica trebuie sa ia o decizie privind cererea Georgiei si Ucrainei de a se alatura Planului de actiune pentru aderare in decembrie a.c., la Budapesta se va desfasura vineri prima
reuniune ministerala a Comitetului NATO-Georgia, chiar in ziua in care fortele ruse ar urma sa se retraga din teritoriile georgiene Osetia de Sud si Abhazia, potrivit acordului incheiat dupa conflictul din aceasta vara
. La reuniunea informala a NATO din capitala ungara sunt asteptati circa 700 de oficiali straini de nivel inalt, iar incepand de miercuri seara pe aeroportul international Ferihegy se vor aplica restrictii de circulatie, mentioneaza MTI.
Amenintarile Rusiei
Ucraina si Georgia nu vor adera in decembrie la Planul de actiune in vederea aderarii la NATO (Membership Action Plan -MAP), asa cum au declarat anterior presedintii celor doua republici ex-sovietice, Viktor Iuscenko si, respectiv, Mihail Saakasvili, afirma in septembrie ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. "Insa, daca pronosticul meu nu se va adeveri si Georgia si Ucraina vor primi MAP in decembrie, partenerii nostri din NATO vor trebui sa inteleaga ca s-a dus cooperarea, s-a zis si cu aceasta pace rece. Eu cred ca ei inteleg asta, pentru ca exista in planul relatiilor internationale o linie rosie care nu poate fi depasita, iar aceasta este zona intereselor noastre nationale extrem de importante", a afirmat Rogozin.
La randul sau, presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, declarase anterior ca Rusia ar fi intervenit impotriva Georgiei si daca aceasta ar fi fost in mod oficial considerata stat candidat la aderarea la NATO. "Ce daca Georgia ar fi avut MAP (Planul de Actiune in vederea aderarii) de la NATO? Nu as astepta nicio secunda in a lua decizia luata atunci", a spus Medvedev, citat de Reuters.

Cehii scapă de vizele pentru SUA

Praga a anunţat că cehii vor putea călători în Statele Unite fără viză începând din 17 noiembrie, zi în care se aniversează 19 ani de la căderea comunismului.

Informatia a fost făcută publică de ministrul ceh pentru Afaceri Europene, Aleksandr Vondra, care a adăugat că un acord final pe această temă va fi semnat în curând. Vondra a mai spus că secretarul american pentru securitate internă, Michael Chertoff, este aşteptat luna aceasta la Praga pentru semnarea înţelegerii. „Sperăm că regimul fără vize va fi instaurat până la sfârşitul anului“, a declarat şi purtătorul de cuvânt al ambasadei americane din Praga, John Vance.

SUA menţin în prezent obligativitatea vizelor pentru cetăţenii a 12 state UE - Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, România şi Slovacia.

Nemulţumite de lipsa progreselor în negocierile purtate de Bruxelles, opt dintre acestea - Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi Malta - au deschis în ultimele luni negocieri bilaterale cu SUA, în pofida protestelor partenerilor din UE.

În urma acestor tratative, ungurii ar putea scăpa de vizele pentru SUA de la 12 ianuarie, când va intra în vigoare programul Visa Waiver. Pentru Slovacia, renunţarea la vize ar putea deveni realitate la sfârşitul lui octombrie, potrivit unor surse din Bratislava. România nu poate beneficia de programul american Visa Waiver deoarece nu îndeplineşte criteriile impuse de Washington. Principala cerinţă pentru includerea în program este ca rata de refuz a vizelor pentru SUA, pentru cetăţenii unui stat, să fie mai mică de 10%. România a avut însă anul trecut cea mai mare rată
de refuz din rândul statelor UE - 37,7%.

Casa Alba este scandalizata de excesele directorilor AIG care au plecat intr-o vacanta de lux

Purtătoarea de cuvant a preşedintelui american George W. Bush s-a declarat miercuri "scandalizată" de informaţiile potrivit cărora liderii companiei
de asigurări AIG şi-au petrecut vacanţa intr-un complex luxos, la numai cateva zile după ce grupul a fost salvat de autorităţi, relatează AFP, citata de NewsIn. "Inţeleg că poporul american este scandalizat. Şi eu aş fi. Este o chestiune demnă de dispreţ", a declarat Dana Perino. Purtătoarea de cuvant lui Bush a făcut aceste afirmaţii după ce un grup de congresmeni a denunţat marţi că şefii de la AIG au petrecut o vacanţă intr-un complex luxos din California la doar cateva zile de la salvarea companiei de către autorităţile americane pentru suma de 85 miliarde de dolari
.

Aderarea Vaticanului la Interpol, dincolo de motivatiile stricte de securitate

Aderararea Corpului de Jandarmerie al Vaticanului la Interpol a fost votata marti, pentru prima
data in istorie, in unaninimitate de adunarea celor 186 de tari membre ale Interpol. Potrivit agentiei de presa ASCA, aderarea Vaticanului la Interpol este insa una care merge dincolo de motivatiile legate strict de Siguranta, relateaza Agerpres. Printre posibilitatile ce se deschid odata cu aceasta aderare se numara de exemplu si accesul Vaticanului la o banca
de date a operelor de arta furate din toata lumea.
Faptul ca aderarea Vaticanului a fost votata in unanimitate de adunarea celor 186 de tari membre ale Interpol (intre care se afla fireste si foarte multe tari musulmane si necrestine), este un semn ca ''lupta impotriva criminalitatii face abstractie de factori religiosi sau de natura geopolitica'', a declarat Roraima Andriani, seful de cabinet al Secretarului general al Interpol, citat de ASCA. Incepand chiar de miercuri, biroul
Interpol al Jandarmeriei, condus de colonelul Costanzo Alessandrini, va putea avea acces la sistemul ''I 24/7'' al Interpol, care permite comunicarea in timp real si schimbul de informatii cu privire la semnalmene si amprente digitale cu politiile din celelalte 186 de tari membre. ''Mai mult decat atat", a afirmat Andriani, "Vaticanul va avea acces la bancile de date mondiale ale Interpolului, la care va putea fireste contribui, respectiv la banca de date cuprinzand numele criminalilor, cea a persoanelor cautate pentru terorism, care a crescut mult in ultimii ani si cuprinde aproximativ 10-11.000 de nume, cea privind automobilele furate, ADN-urile, sau cele cu pasapoarte si documente
de calatorie furate". O semnificatie speciala o are insa accesul la "o banca de date cu operele de arta furate, de care Vaticanul este deosebit de interesat",a subliniat Andriani. "Intr-adevar, chiar daca nu toate tablourile si operele furate din biserici sunt proprietate a Vaticanului, acesta din urma este cu siguranta interesat sa dea o mana de ajutor in mod activ pentru regasirea lor'', a explicat el.
Potrivit lui Andriani, accesul la toate aceste informatii va permite Vaticanului, daca va dori, sa activeze un screening, asa cum se intampla in unele aeroporturi, pentru milioanele de vizitatori care acced anual la Muzeele Vaticanului si la ceremoniile papale din piata San Pietro. De asemenea, acest acces va permite o mai buna programare a protectiei si a organizarii vizitelor Papei. Andriani a subliniat, insa, ca aderarea Vaticanului la Interpol este una care merge dincolo de motivatiile legate strict de Siguranta. ''Este important faptul ca monseniorul Boccardo (secretarul general al Cetatii Vaticanului- n.r) a elogiat motivele solidaritatii sociale prin respectarea legislatiilor respective si in spiritul 'Declaratiei Universale a Drepturilor omului', cuprinse in statutul Interpol. Este important sa ne concentram asupra acestor aspecte, asupra importantei combaterii crimei in fiecare zi, exact intr-un moment in care se tinde spre solutionarea conflictelor cu ajutorul razboaielor'', a explicat Andriani.

Un reverend englez consideră că homosexualii ar trebui să fie tatuaţi

Sodomia dăunează grav sănătăţii." Acesta este mesajul care, potrivit reverendului englez Peter Mullen, ar trebui să fie tatuat pe corpul homosexualilior. Mullen, care este şi Capelanul Bursei de la Londra, a cerut anularea paradelor şi a carnavalurilor gay. Este posibil ca reverendul să fie sancţionat pentru cuvintele postate pe blog.

În articolul de pe Internet, Mullen, în vârstă de 66 de ani, spunea că homosexualitatea ar trebui să fie descurajată de credincioşi, informează publicaţia britanică "Guardian". Tot el sugera şi metoda: tatuaje cu mesaje asemănătoare celor de pe pachetele de ţigări. "Să obligăm homosexualii să-şi tatueze pe spate sloganul potrivit căruia sodomia daunează grav sănătăţii." a scris acesta.

Reverendul britanic nu a atacat pe blogul său numai homosexualii. Acesta a ironizat şi comunitatea musulmană. Reprezentanţii diocezei din Londra au spus că blogul lui Mullen nu reflectă poziţia instituţiei, recunoscând că afirmaţiile reverendului sunt extrem de jignitoare. Apărătorii grupurilor homosexuale au condamnat declaraţiile lui Muller.

După ce blogul reverendului a şocat britanicii, acesta a fost nevoit să îşi retragă afirmaţiile şi să-şi ceară scuze în mod public. "Într-adevăr, am ironizat anumite aspecte ale societăţii pe blogul meu, dar oricine are un minim simţ al umorului şi cunoaşte tradiţia satirei engleze şi-ar fi dat seama imediat că sunt nişte glume nevinovate. Nu am nimic împotriva homosexualilor. Am mulţi prieteni dragi cu această preferinţă sexuală." a spus Mullen.

PSD+PC se tem de riscul unei crize economice in Romania

Presedintele Partidului Social Democrat, Mircea Geoana, a anuntat miercuri, la finalul unei sedinte a Departamentelor Aliantei PSDsPC, ca se contureaza un "Plan B" al programului de guvernare al ambelor formatiuni, in conditiile in care ar exista un risc de criza economica in Romania.

Potrivit lui Geoana, acest program alternativ ar urma sa ia in calcul un viitor pachet de masuri guvernamentale de prevenire a unei crize economice si ar cuprinde, in principal, o baza de calcul a unei cresteri economice mai moderate si variante mai putin pozitive a economiei
, chiar daca PSD si PC spera ca o criza economica sa nu se intample.

"Am instructat colegii din conducerea PSD si pe coordonatorii departamentelor si ai programului nostru de guvernare sa lucram pe o a doua alternativa, pe un al doilea scenariu pentru programul de guvernare al PSDsPC. Programul de guvernare, anuntat de noi, a fost construit pe un scenariu de 6% crestere a PIB-ului pe an, la o medie pentru urmatorii patru ani - o varianta pe care credem ca putem s-o dezbatem si sa o obtinem in anii urmatori. Pe acest pachet de masuri, de prevenire a crizei, suntem dispusi sa ascultam si alte opinii", a spus Geoana, citat de Agerpres.

El a adaugat ca, intrucat, exista si un risc de contaminare a economiei romanesti, in contextul crizei externe si a lipsei de gestionare a presiunii sociale de catre Guvern, a dispus si un "Plan B", in care sa existe un program de guvernare care sa aiba ca baza de calcul o crestere economica mai moderata. Mircea Geoana a mai anuntat ca social-democratii au facut deja o prima
lectura a proiectului de buget pentru perioada 2009-2013, in care este inclusa bugetarea multianuala.

"Este imposibil de acceptat ca un guvern, care este deja un guvern in vrie si care se descompune, sa mai aiba luciditatea si credibilitatea sa mai propuna un buget pe anii urmatori, mai ales ca este vorba si de bugete multianuale. De aceea, trebuie sa se manifeste o extrem de mare prudenta in cheltuirea banului
public si, din punctul nostru de vedere, va trebui ca viitorul Parlament sa se aplece cu prioritate asupra aprobarii Legii bugetului pentru a avea o viziune coerenta, cu o majoritate coerenta, cu un guvern stabil si competent. Este parca un fel de blestem pe care tara asta il are mereu de infruntat, si un fel de sarcina un fel de sarcina asumata mereu de PSD, de a prelua o economie care are dificultati si o situatie macroeconomica destul de complicata. Asa a fost si cand am preluat guvernarea de la CDR", a conchis Mircea Geoana.

Legea "stirilor pozitive" a fost din nou respinsa

eputatii au respins din nou, miercuri, legea ce prevede difuzarea in egala masura atat a stirilor negative, cat si a celor pozitive, asta dupa ce Curtea Constitutionala din Romania (CCR) a decis ca nu este conforma legii fundamentale a tarii. Legea a mai fost respinsa de Camera
Deputatilor si in aprilie, dar pentru ca ea fusese adoptata de Senat, a ajuns iar pe ordinea de zi a deputatilor. Magistratii CCR au motivat, pe 9 iunie, ca "aceasta partajare a stirilor, lipsita de orice criterii, ii poate pune in dificultate pe cei chemati sa asigure selectarea si redarea stirilor si, totodata, este de natura sa introduca subiectivismul in informarea opiniei publice". La acea vreme, anuntul
privind adoptarea legii ii nemultumise atat pe membrii Consiliului National al Audiovizualului, cat si societatea civila, considerandu-se ca se incalca dreptul la libera exprimare.
In unanimitate, Camera Deputatilor a adoptat raportul care respinge actul normativ initiat de Gheorghe Funar (senator PRM) si Ioan Ghise (deputat PNL), cei care propusesera modificarea Legii audiovizualului, astfel ca programele de stiri ar fi difuzat in mod egal stiri "negative" si stiri "pozitive".

Badalau face tambalau

Proaspat exclus din filiala PSD Giurgiu, Niculae Badalau a venit luni in fata conducerii centrale cu o petitie semnata de 11 primari social-democrati care cer reexaminarea listei de candidati pentru parla­mentare. "Geoana mi-a spus ca momentan nu sunt exclus. L-am intrebat daca sa imi anunt
demisia din grupul parlamentar al PSD si mi-a spus ca nu e cazul. Radoi nu a stiut ce face, ca nu ma putea exclude. Am venit la Bucuresti si cu o petitie semnata de 11 primari din Giurgiu care se opun candidaturii lui Dinu Ionel pentru parla­mentare", ne-a sustinut Badalau. Presedintele PSD ne-a confirmat discutia avuta cu pesedistul giurgiuvean si ne-a declarat ca problema a fost trimisa catre Comisia de Etica a partidului condusa de Valer Dorneanu. In schimb, Ion Radoi si Liviu Dragnea au precizat ca Badalau a fost exclus, iar pro­blema este inchisa. "Primarii au fost mintiti de Badalau ca a vorbit cu Geoana si ca dupa alegeri va reveni in fruntea filialei. Au semnat sub presiune", a explicat Radoi aparitia petitiei.

Lavinia Şandru, "o utecistă în Parlamentul Romaniei"

-a născut pe 6 februarie 1975, în oraşul Dej din Cluj. Este căsătorită cu Darius Valcov, primarul oraşului Slatina, cu care are o fetiţă. A absolvit Academia de Arta Teatrală Târgu Mureş. În 2003, a efectuat un stagiu la Parlamentul European, Comisia de cultură, tineret, mijloace de informare în masa şi sport. După un an a devenit masterand la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Politice.

În 2001-2002 a fost secretar executiv în Departamentul de imagine al PD şi secretar internaţional al acestui partid. Doi ani mai târziu, în 2004, a ocupat funcţia de preşedinte al PD Târgu Mureş.

În 2005 s-a înscris în PIN şi a devenit vicepreşedinte al partidului.

La alegerile pentru Parlamentul European, primele în care a participat ca membru marcant al PIN, Lavinia Şandru a obţinut un scor modest, insuficient pentru a atinge pragul electoral.

Este o prezenţă agreabilă la emisiunile de divertisment şi surprinde prin tenacitate.

Pentru alegerile parlamentare, Lavinia Şandru negociase iniţial cu PSD cinci locuri de parlamentar pentru PIN, însă a anulat înţelegerea precizând că Ion Iliescu ar fi mărul discordiei între cele două formaţiuni.

OPINIA SPECIALIŞTILOR

"Şi-a urmărit cu determinare obiectivul, fără să fie distrasă de obstacole sau de prezicători. Şi-a construit un loc al ei pe scena politică. Curajoasă, superficială, estetică" - Bogdan Teodorescu (politolog)

"O utecistă în Parlamentul Romaniei. Vocală, agresivă, entuziastă" - Mircea Kivu (sociolog)

"Meliţă, entuziastă, nereflexivă, mecanica, personalitate inconsistentă, joaca un rol de rebel care nu e al ei (pechinezul care latra ca un Saint Bernard). Pechinez" - Mircea Kivu (sociolog).

Senatorii suflă în criză cu aer condiţionat

arlamentarii pârjolesc bugetul pe picior de plecare: Senatul şi-a umflat cheltuielile pe 2009 cu milioane de euro băgaţi în sisteme de aer condiţionat şi purificare antimigrenă.

Aleşii şi-au stabilit bugetul pe 2009 cu 20% mai mult decât limita stabilită de Ministerul Finanţelor. Numai pentru dotări, senatorii şi-au alocat 25 de milioane de lei
.

În plină criză financiară, Executivul condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu primeşte o nouă lovitură. După ce şi-au mărit pensiile, senatorii şi-au mărit şi bugetul pentru anul viitor. Acesta depăşeşte cu aproximativ 20% limita impusă de Ministerul Finanţelor. Astfel, valoarea totală a bugetului senatorial pentru 2009 se va ridica la 153 de milioane de lei, în timp ce Executivul a cerut să nu fie depăşită suma de 130 de milioane. Rezultă o depăşire cu aproximativ 24 de milioane de lei noi.

Depăşirea este echivalentă cu suma pe care senatorii şi-au alocat-o pentru investiţii şi dotări.

Printre lucrurile pe care senatorii doresc să le achiziţioneze se numără un „echipament complex de filtrare, climatizare, ventilare a aerului din sala de plen“ şi 15 aparate de purificare a aerului. Valoarea totală: 400.000 de lei, adică mai bine de 100.000 de euro
. Motivul pentru care aceşti bani trebuie cheltuiţi ni-l dezvăluie Dan Vasiliu, secretarul general al Senatului: „Mai mulţi senatori s-au plâns de dureri de cap din cauza aerului închis din sala de plen şi de mirosurile neplăcute care vin de la subsol“.

Tot la capitolul cumpărături senatorii şi-au trecut în buget bani pentru achiziţionarea a 20 de maşini în valoare de 100.000 de lei bucata (25.000 de euro), 140 de maşini pentru birourile
senatoriale în valoare de 44.000 de lei bucata (11.000 de euro) şi a trei microbuze de 200.000 de lei bucata (50.000 de euro). Astfel, suma totală alocată doar pentru achiziţionarea de maşini se ridică la 8.816.000 de lei (2.300.000 de euro). Calculatoare, laptopuri, scanere, imprimante, distrugătoare de documente
şi multe alte astfel de produse
fac ca numai bugetul alocat cumpărăturilor senatoriale să se ridice la peste 25 de milioane de lei.

Băsescu i-a urat lui Anton să fie ultimul ministru al Educaţiei din această legislatură

Anton Anton a depus, miercuri, la Palatul Cotroceni, jurămantul de investire in funcţia de ministru al Educaţiei, prilej cu care şeful statului i-a urat, "la modul cel mai sincer" să fie ultimul ocupant al portofoliului Educaţiei din această legislatură. "Sunteţi al patrulea ministru al Educaţiei din această legislatură şi, la modul cel mai sincer, sper să fiţi şi ultimul", i-a spus şeful statului noului ministru al Educaţiei, Anton Anton. Băsescu i-a urat succes lui Anton, dar şi colegilor săi de Cabinet, şi i-a spus că are de gestionat o situaţie dificilă in scurtul mandat pe care il are de indeplinit. De altfel, Băsescu l-a asigurat pe ministru de "tot sprijinul" Preşedinţiei. La finalul ceremoniei de investire a noului ministru al Educaţiei, preşedintele Traian Băsescu i-a strans mana premierului şi apoi i-a salutat şi pe ceilalţi membri ai Cabinetului care au asistat la eveniment, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe, Lazăr Comănescu şi ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul , Mihai Voicu. Apoi şeful statului şi premierul s-au retras impreună din sala in care s-a desfăşurat ceremonia de depunere a jurămantului, relateaza NewsIn. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi seara, decretul de revocare din funcţie a ministrului Educaţiei Cristian Adomniţei şi pe cel de numire a lui Anton Anton la şefia MEC. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a cerut marţi demiterea ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţei, şi a propus preluarea portofoliului de către Anton Anton, preşedintele Autorităţii de Cercetare. Potrivit Constituţiei, preşedintele revocă şi numeşte miniştri, la propunerea premierului. Purtătorul de cuvant al Guvernului, Camelia Spătaru, a declarat că premierul Tăriceanu a luat decizia demiterii lui Adomniţei pentru că Ministerul Educaţiei (MEdC) nu a susţinut "indeajuns" in Parlament punctul de vedere negativ al Guvernului, cu privire la majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50%. Mai mult, MEdC nu a susţinut nici punctul de vedere pe care Ministerul de Finanţe l-a trimis Parlamentului atunci cand proiectul de Lege era discutat in comisiile parlamentare, a precizat Spătaru.