Cum vad iesirea din criza cei mai importanti bancheri

ase dintre cei mai importanti bancheri de pe piata - sefii BRD, Raiffeisen, CEC, UniCredit Tiriac Bank, ING si Bancpost - vad necesara reducerea rezervelor minime obligatorii
, in conditiile in care Patrick Gelin crede ca aceasta masura este posibila numai acompaniata de un plan anticriza eficient. De asemenea, toti cei sase bancheri de top care au raspuns solicitarii Business Standard, legate de masurile ce trebuie luate pentru iesirea din criza, afirma ca implicarea FMI in orice forma este absolut necesara in asigurarea de asistenta financiara externa, pozitie ce contrasteaza puternic cu aceea exprimata de catre autoritati, care incearca sa evite un acord cu Fondul.

Mai mult, bancherii nu vad posibila ieftinirea creditarii in absenta unei imbunatatiri a ratingului de tara, in ceea ce priveste blocajul din sistemul bancar, parerile fiind impartite - seful BRD, a doua banca de pe piata, afirmand, de exemplu, ca piata nu este nicidecum blocata.

Bancherii intervievati de Business Standard sunt in unanimitate de acord cu faptul ca raspunderea capitalizarii bancilor pe care le conduc revine exclusiv grupurilor-mama si nu implica eforturi din partea statului roman.

Pe de alta parte, Misu Negritoiu, director general ING Bank Romania, afirma ca bancile se afla acum intr-o situatie defensiva, in loc sa fie ofensive din cauza BNR, afirmand ca actiunile in piata monetara sunt intarziate cu un interval de patru-sase luni. Acesta adauga faptul ca banca centrala si-a schimbat directia, trecand de la tintirea inflatiei la cea a cursului de schimb. In afara de BRD, care sustine ca lichiditatea in piata este uriasa, majoritatea bancherilor de top spun ca situatia este chiar la polul opus, iar bancile au ajuns sa trieze castigatorii si perdantii crizei.

“Suntem in situatia unui astmatic care, in loc sa primeasca aer, are impresia ca i se taie oxigenul, dar nu de tot. Este o evidenta lipsa de lichiditate in piata, iar asta se vede in nivelul dobanzilor la depozitele in lei. In perioada de criza, paradoxal este ca bancile vor trebui sa joace rolul lui Dumnezeu si sa-i deosebeasca pe castigatori de perdanti”, descrie pentru ­Business Standard Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank, situatia bancilor care au apasat aproape de tot pedala creditarii.

Desi nu iau in calcul, cel putin pe termen scurt, eliberarea unei parti de lichiditate din rezervele minime obligatorii pe care le au constituite la banca centrala, bancherii spun la unison ca aceasta ar fi solutia pentru o crestere a lichiditatii sau, cel putin, cer o renumerare adecvata a acestora.

“Daca BNR are de gand sa ceara bancilor sa dea credite
, atunci sa dea drumul la rezerve, nu sa ceara bani de la bancile-mama. Ce banca a semnat un contract, atunci cand a intrat in Romania, ca se obliga sa dea un anumit volum de credite? Macar sa remunereze rezervele la nivelul dobanzii din piata. Noi atragem depozite la un cost
de 14-15% pe an, iar BNR ne plateste 5% la lei”, a declarat pentru Business Standard un bancher din piata care a dorit sa ramana sub protectia anonimatului.

Parerile sefilor de banci nu sunt deloc impartite cand vine vorba despre un acord cu o institutie financiara internationala - fie ca este vorba despre Fondul Monetar International sau despre Comisia Europeana: un acord este benefic pentru economia Romaniei, ar duce la cresterea ratingului si la ieftinirea finantarilor, care s-au scumpit masiv dupa downgradarea Romaniei.

“Legat de riscul de tara, trebuie spus ca orice masura care intareste credibilitatea Romaniei este benefica pentru sistemul bancar si pentru economie. Daca autoritatile considera ca un acord de finantare cu UE sau FMI constituie o astfel de masura, atunci ar trebui sa ia o decizie in acest sens”, puncteaza Mihai Bogza, presedintele executiv al Bancpost. Seful Bancpost propune trei directii de urmat pentru a fluidiza creditarea: reducerea riscului de tara, reducerea costului resurselor si reducerea riscului de lichiditate. “Suntem sfatuiti sa dam credite in lei, ceea ce este logic, dar sursele in moneda nationala sunt pe termen foarte scurt. Cata vreme nu se rezolva respectivele probleme, care umfla foarte mult costul creditelor, acesta va ramane la un nivel foarte ridicat si este putin probabil ca se vor gasi clienti care sa il poata suporta”, avertizeaza presedintele Bancpost.

La randul sau, presedintele Pascariu este adeptul unui acord cu FMI, datorita conditionalitatilor pe care le presupune un asemenea acord. “Trebuie calmata piata si risipite temerile ca Romania ar fi prea expusa si descoperita. Trebuie intarite politicile economice si nu exclud majorari de taxe. Banii ar trebui sa vina de oriunde. Deocamdata, din afara nu au cum sa vina... sunt mai putini si mai scumpi”, explica bancherul.

In acelasi timp, Radu Ghetea, seful CEC Bank, considera ca, in cazul unui imprumut extern, autoritatile vor trebui sa tina cont de toate costurile pe care le implica acesta, inclusiv de cele sociale.

"De aceea, cred ca de ce are nevoie Romania in prezent sunt bani europeni cu supravegherea FMI", considera Ghetea.

El crede de altfel ca Romania ar putea evita un impact foarte dur al crizei daca se vor respecta pana la final prevederile din programul de guvernare.

Radu Ghetea sustine, in acelasi timp, ca dobanzile atat la credite, cat si la depozite vor scadea in primavara la valori "cat mai aproape de realitate".

"Incet-incet, toate cauzele care au condus la cresterea dobanzilor vor fi eliminate. Iar prin mai dobanzile ar trebui sa ajunga la niveluri mai aproape de realitate. Aici ma refer, in primul rand, la creditele contractate de persoanele juridice, unde costurile maximale ar trebui sa ajunga la 15-16% pentru a asigura o activitate profitabila, cu o marja de 20-25%", a declarat Radu Ghetea.

El considera, in acelasi timp, ca dobanzile la depozite vor urma aceeasi tendinta de scadere si vor ajunge la maximum 11-12%.

"Pe parcursul anului nu ar trebui sa mai asistam la o inversare a tendintei de scadere, pentru ca atunci intr-adevar ar fi rau", spune Ghetea.

Temerile BNR, inca nerisipite privind posibilitatea ca bancile-mama sa mai reduca din liniile de finantare acordate filialelor nu par impartasite si de bancherii care controleaza businessurile din Romania. Mai mult, acestia considera ca nu este necesar suplimentarea fondurilor, de vreme ce consumul este in scadere.

"Teoretic, este posibil ca bancile sa nu reinnoiasca liniile de finantare, dar, practic, acest lucru nu se poate intampla, pentru ca bancile dau dovada de multa responsabilitate si stiu ca filialele lor au un rol important in economiile tarilor din ECE. Ne putem astepta insa ca bancile-mama sa nu aduca, cel putin pentru moment, fonduri suplimentare. De altfel, in conditiile in care cererea de credite este foarte mica, iar oamenii se retin de la consum, deocamdata, nu este nevoie de fonduri suplimentare importante", crede bancherul de la UniCredit Tiriac.

Bancherii trag semnalul de alarma: Trec la executari silite.

Desi s-au ferit pana acum sa execute silit rau-platnicii, situatia nu mai poate fi evitata in anumite cazuri, desi lasa loc de negocieri si de prelungiri de sacadente.

"Numarul executarilor silite va creste, dar romanii vor face tot posibilul sa-si pastreze casa. Nu exista un interes de-a executa silit, cu orice pret, pe toata lumea, pentru a nu aglomera si mai mult oferta de pe piata imobiliara si sa duca preturile si mai jos", explica Pascariu.

Expunerea UniCredit Tiriac Bank pe reale state este de sub 20% din totalul portofoliului de credite, in timp ce la austriecii de la Raiffeisen Bank expunerea este de sub 15%.

Presedintele Bogza impartaseste opinia guvernatorului Isarescu si spune ca stabilitatea cursului este o problema vitala pentru economie.

Restantele romanilor la credite au crescut de 2,6 ori intr-un an, iar analistii se asteapta ca acestea sa treaca, in cateva luni, pragul de 1 mld. euro. Deprecierea leului si cresterea dobanzilor au crescut valoarea restantelor, iar bancile se vad nevoite sa-si taie din profit ca sa constituie provizioane.

UniCredit Tiriac Bank

‘Suntem in situatia unui astmatic care, in loc sa primeasca aer, are impresia ca i se taie oxigenul, dar nu de tot. In perioada de criza, paradoxal este ca bancile vor trebui sa joace rolul lui Dumnezeu si sa-i deosebeasca pe castigatori de perdanti.' Dan Pascariu presedintele Consiliului de Supraveghere al UniCredit Tiriac Bank

* Pentru cresterea lichiditatii ar fi nevoie de eliberarea unei parti din RMO
* Adeptul unui acord cu FMI, dar spune, totusi, ca e loc de bani de oriunde
* Este posibil ca bancile-mama sa nu majoreze liniile de finantare pentru fiicele lor, cel putin pentru moment


Bancpost

‘Legat de riscul de tara, trebuie spus ca orice masura care intareste credibilitatea Romaniei este benefica pentru sistemul bancar si pentru economie. Daca autoritatile considera ca un acord de finantare cu UE sau FMI constituie o astfel de masura, atunci ar trebui sa ia o decizie in acest sens.' Mihai Bogza presedintele executiv al Bancpost

* Pentru a fluidiza creditarea, trebuie urmate trei directii - reducerea riscului de tara, reducerea costului resurselor si reducerea riscului de lichiditate
* Bancherii sunt sfatuiti de BNR sa dea credite in lei, dar sursele in moneda nationala sunt pe termen foarte scurt


CEC Bank

‘In cazul unui imprumut, trebuie sa vezi toate costurile pe care le implica acesta, costul efectiv, cel social. De aceea, cred ca Romania are nevoie in prezent de bani europeni cu supravegherea FMI.' Radu Gratian Ghetea presedintele ARB

* Dobanzile la credite si la depozite vor scadea in primavara, pe persoane juridice, costul maxim al creditului sa ajunga la 15-16% pe corporate
* Dobanzile la depozite nu trebuie sa fie mai mari de 10-11%
* Romania are nevoie de bani europeni, plus supraveghere FMI
* Programul de guvernare, daca se respecta, Romania nu ar trebui sa resimta foarte abrupt criza
* Masuri: ARB a transmis solicitari BNR prin care cere reducerea dobanzii de politica monetara si a RMO


BRD Groupe Societe Generale

‘Pentru a se rezolva problemele este nevoie ca statul sa intervina printr-un plan anticriza coerent, care sa deblocheze piata financiara. Acest plan trebuie facut dupa o analiza minutioasa a pietelor externe, asa cum se intampla in prezent in toate tarile din vestul Europei.' Patrick Gelin presedinte BRD

* Cea mai mare problema este perceptia negativa fata de Romania, atat din partea analistilor internationali, cat si din partea institutiilor financiare internationale
* O alta problema este mentinerea atractivitatii pietei in acest an, dar si anul viitor
* Lichiditatea in piata bancara este uriasa, situatia de blocaj fiind indusa de scaderea dramatica (chiar lipsa) cererii de produse bancare
* Piata bancara nu e blocata azi, desi exista probleme privind nivelul de acordare al creditelor
* Statul trebuie sa intervina cu un plan anticriza coerent
* O diminuare a RMO ar fi eroare in afara unui asemenea plan
* Toate bancile-mama isi sustin subsidiarele din Romania
* Soarta unui imprumut extern depinde de eficienta planului anticriza


ING Bank Romania

‘Nu cred ca vom scapa de majorarile de taxe si impozite. Cel mai usor se va majora TVA cu efecte imediate. Cred ca fara o majorare a TVA nu vom scapa, daca vrem sa facem o programare de investitii, sa ai un echilibru in economie.' Misu Negritoiu director general al ING Bank Romania

* Stimularea lichiditatii pe piata monetara ar fi principala solutie
, insa se inregistreaza o intarziere de patru-sase luni
* BNR ar trebui sa organizeze piata si sa o faca functionala, renuntand la finantari preferentiale
* Reducerea dobanzii-cheie are un efect limitat, cresterea lichiditatii posibila prin swap-uri valutare, REPO, derivative
* Bancile sunt din cauza BNR intr-o pozitie defensiva, in loc sa fie in ofensiva
* Masurile din pachetele de asistenta din Europa si SUA nu sunt functionale si in Romania, relansarea economiei sta in controlul cheltuielilor publice si exporturi, bugetul de stat este debalansat, in economie cresc arieratele
* Nu poate fi evitata o crestere pe linia de taxe si impozite, mai ales cresterea TVA
* Un acord cu FMI nu este avantajos, cum de altfel scumpe sunt si variantele unei emisiuni de eurobonduri sau in dolari. Solutia: un imprumut combinat din surse FMI, UE, bani din piata
* Primul portofoliu scos la vanzare de o banca va avea un mare impact in piata, care ar putea insemna chiar relansarea pietei imobiliare

*