Bugetul pe 2009 - intre mii de amendamente si bancuri cu melci

Debutul dezbaterilor parlamentare asupra proiectelor de buget ale Cabinetului Boc pentru anul 2009 a constituit pentru politicieni un nou prilej de a schimba replici taioase, dar si de a spune bancuri
. Pe "alesi" ii asteapta insa mii de amendamente de discutat.

Inca de la inceput, premierul Emil Boc a tinut sa reia sirul criticilor la adresa Cabinetului Tariceanu si a aratat ca actualul buget ar elimina "risipa si nepasarea iresponsabila ale guvernarii anterioare". In replica, presedintele PNL a aratat ca proiectul prezentat Parlamentului ar fi "cel mai prost buget al Romaniei din 1990 pana in prezent" si i-a transmis premierului Boc ca "turuie foarte bine" placa grelei mosteniri. In plus, liberalii au incercat sa amane dezbaterile invocand chichite procedurale. La randul lor, udemeristii au declarat ca bugetul Cabinetului Boc nu ar fi unul realist, lipsind o strategie coerenta pentru relansarea economica. In plus, deputatul Lakatos Peter a asemanat bugetul de stat cu depozitul
de arme de la Ciorogarla si nu a ezitat chiar sa le spuna colegilor, de la tribuna Parlamentului, un banc cu doi melci care merg pe marginea drumului: "Primul
melc spune: «Ce bine ca mergem incet». Cel de-al doilea intreaba: «De ce e bine?». «Pentru ca am luat-o intr-o directie gresita», raspunde celalalt". "Domnule Boc, ati luat-o intr-o directie gresita", i-a mai spus udemeristul premierului.

Pe "alesi" ii asteapta insa peste 5.000 de amendamente de discutat, majoritatea respinse in comisii. Cele mai multe propuneri au vizat suplimentarea fondurilor alocate administratiilor locale. Patru parlamentari ai UDMR (Marton Arpad, Olosz Gergely, Edler Andras Gyorgy si Bokor Tibor) au cerut, de pilda, sa creasca de 3,5 ori sumele destinate cheltuielilor privind drumurile judetene si comunale, diferenta urmand a se lua din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului. Aceiasi senatori si deputati au mai propus sa creasca de 2,8 ori sumele acordate pentru echilibrarea bugetelor locale, iar banii sa fie distribuiti, prin derogare de la legislatia actuala, de catre consiliile judetene. Tot in sensul sporirii puterii consiliilor judetene si, implicit, a presedintilor de CJ, in ceea ce priveste impartirea banilor, au formulat zeci de amendamente si social-democratii. Propunerile de derogare au fost respinse pe motiv ca prin Legea finantelor publice locale, adoptata in 2006, s-a dorit tocmai eliminarea consiliilor judetene ca verigi intermediare si diminuarea influentei politice, in conditiile in care seful Directiei Generale a Finantelor Publice este numit in urma unui concurs, si nu pe considerente politice.
Alte amendamente formulate de "alesi" au denotat insa necunoasterea legislatiei in vigoare. De exemplu, deputatul PSD Pop Georgian a propus sa se aloce din taxa pe valoarea adaugata suma de 30 milioane lei pentru o serie de investitii in sectorul 2 al Capitalei. Comisiile de buget-finante au respins amendamentul aratand ca, potrivit Legii finantelor publice locale, din taxa pe valoarea adaugata se repartizeaza sume pentru echilibrarea bugetelor locale doar pentru judete. "Pentru sectoarele municipiului Bucuresti
si municipiul Bucuresti nu se aloca astfel de sume", au subliniat comisiile de buget-finante. Sute de amendamente formulate de senatori si deputati au vizat de la constructia de biserici si achizitionarea de imobile
in scopul amenajarii de muzee la realizarea de terenuri sportive "cu gazon artificial si instalatie nocturna" si organizarea a diferite festivaluri precum "Festivalul National al Cantecului Social-Politic". Toate cu trimitere la Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului, care pare sa fie, in opinia "alesilor", un veritabil sac fara fund. In contrapartida cu austeritatea invocata asa de des au fost respinse insa amendamentele de reducere a numarului de consilieri si de secretari de stat din cadrul Secretariatului General al Guvernului.