Puzul lui Dumnezeu

Viitorul mare cutremur pare mai improbabil decat moartea. Este si motivul pentru care nu apare in nici una din platformele electorale ale candidatilor la guvernarea Bucurestilor. Inevitabilii primari ne pregatesc insa un mandat vesnic presarat cu panselute si inconjurat de borduri trainice de beton.

BucureStiul nu este nici pe departe o capitala, este un tort. Impartit in sase felii apetisante, numai cand te gandesti la Berceni iti lasa gura apa de canal, orasul este un maidan rezervat bataliilor electorale. Avem sase sectoare, adica sase mosii. Nici una nu are legatura cu alta. Daca traversezi acest judet monstruos care este buricul Romaniei, sa zicem de la vest la est, intri intai prin Ciulnita, traversezi Calanul, ocolesti prin Cracaoani, iesi fix prin Tandarei, dai de pamant si cazi in Marea Neagra. Nu exista urbanism pentru ca nu exista oras. Doar o jungla de interese strans imbarligate. Fata cartierelor difera in functie de matrapazlacurile primarilor si interesele de partid. Daca ai primar PD-L, de exemplu, iti rupi sandalutele in bordurile lui Videanu. Daca iobagesti pe meleagurile PSD poti sa faci orice, garaj pe bloc
, de exemplu. Daca ai primar PNL nu risti nimic.
Alegatorul are de ales. Oferta candidatilor este irezistibila, ti se ofera orice: parcari peste parcari, locuri de joaca pe balcon, gradinite la subsol, focuri de artificii ziua-n amiaza mare, mici la teava de esapament, floricele pe campii, uneori eclipsa. Si cum toate aceste minunatii nu ar fi de ajuns, bonus, primim si un primar general. Ca sa ce? Daca orasul se dezvolta ca raia, necontrolat, la bunul plac al primarasului, zecilor de consilieri si al rudelor lui, de ce mai avem nevoie de un super-primar, ajutat de zecile de superconsilieri si sutele de nepoti ai lor ca sa guverneze marele balamuc?
Am vazut primar care ne-a aratat cum poate fi legat sudul de nordul Bucurestilor, edil care a taiat coada matului de la radacina, inginer care a inventat liftul orizontal care leaga Otopeni de Londra, da' inca nu se intrevede nici unul care sa ne lamureasca cum gestionam o catastrofa, cutremurul. Nu avem nevoie de specialisti care sa ne demonstreze ca va veni, cum nu avem nevoie de clarvazatori in cazul unui meci intre Gloria Buzau si Steaua. Este Bucuresti pregatit de seism? E gata, zic eu. Primarul este pe pozitii? Este. Numai sa se produca in februarie, hai, martie, in nici un caz in vara, ca altfel nu mai pleaca nimeni in Maldive, stam ca prostii pe baricade la Paris. De remarcat cu invidie, nici un primar, fie si de sector, nu locuieste in Centrul Istoric. Bucuresti este orasul cu cel mai darapanat centru, atat cat a mai ramas din el. Este cel mai imbulinat oras din Europa, aia buna. Cu toate acestea, nici un candidat la Primarie nu-si propune sa ne propuna sa salveze de dezastru macar o bucatica din ceea ce tot nechematul numeste Micul Paris.
Planul de urbanism zonal (Marele PUZ) ramane la mana Domnului. Doar El o sa rezolve problema parcarilor in Centru. Si lichideaza si retrocedarile. Loc cu verdeata cat cuprinzi cu ochii, de la Romana la Mitropolie. Evident, orice catastrofa improspateaza, atat electoratul, cat si orasul. In urma cutremurului din '77 a rasarit un nou Bucuresti, mult mai inalt si mai betonat. Proximul poate aduce putina pace sociala, buna vecinatate, solidaritate ca pe vremea lui Iliescu, doctori fara arginti la Primarie si, in general, o noua oportunitate pentru ciordeala.
Micul meu amic Tudor isi creiona sambata trecuta opiniile despre lume si viata
cu creta colorata pe aleile din Cismigiu. A fost luat ca din oala de un candidat la Primaria Bucuresti. Unu' mare, parfumat, intolit de sarbatoare. A fost ciufulit cu forta, fotografiat, pupat. In urma candidatului a trecut alaiul. Peste desenele lui, peste creta lui. Praf si pulbere in urma lor.

Ore multe, să ajungă la toţi profesorii?

Programa şcolară – adică acel opis de teme şi lecţii – s-a descongestionat pentru elevii de gimnaziu. Aerisirea n-a ajuns nici la 70% din conţinuturi, cât dorea şi promitea dna Zvetlana Preoteasa – secretar de stat, cu definitivatul luat – nici 100%, cât ar fi dorit, probabil, unii dintre elevi. 30% reprezintă, însă, un procent semnificativ. El poate însemna că, într-adevăr, o parte din lecţii au dispărut cu totul, dar şi că, per ansamblu, cantitatea de informaţii (cunoştinţele), cărora elevul ar fi trebuit să-i facă faţă, a scăzut vizibil. Nu este rău că s-a întâmplat aşa. Aceasta, în primul rând, pentru că din 1990 până acum, periajul programelor şcolare a fost precum boarea de primăvară, mai precis spus, procentul (pe disciplină şcolară) a fost undeva între 2 şi 5 la sută. În fapt, aceasta este prima descongestionare majoră din 1990 până acum, deşi, tot de atunci, promisiunile au curs continuu. Din păcate, calitatea gestului MEC este ştirbită de trei mari erori, pe care acelaşi minister le-a comis, mai mult ca sigur, din nepricepere. Să scoţi conţinut din programă, dar să predai la clasă, după aceleaşi manuale şcolare, înseamnă să rişti ca marea majoritate a dascălilor să nu aibă habar despre ceea ce s-a decis la nivel naţional. Apoi, descongestionarea programelor efectuată doar la nivelul claselor V-VIII şi nu pentru întregul învăţământ obligatoriu, dar şi neobligatoriu (ultimele clase de liceu) înseamnă o picătură într-un ocean, chiar dacă din 2007 putem vorbi despre programe şcolare noi la liceu. Fiindcă programele noi de la liceu nu înseamnă decât tot o toaletare a celor vechi, iar procentul de aerisire nici măcar nu atinge jumătate din cel realizat la gimnaziu. Cea mai mare eroare însă o reprezintă nepregătirea dascălilor pentru această modificare. Se spune, de către MEC, că descongestionarea vizează în principal trecerea accentului de pe informaţii pe formare, de la teorie, la practică. Asta e bine, dar ce te faci cu dăscălimea română, care habar nu are despre tehnici şi metode didactice pentru învăţământul centrat pe practic, pe competenţe? Sigur, faţă de ce nu s-a întâmplat 18 ani, tot e ceva, ceea ce avem acum. Suntem însă extrem de departe de ceea ce ar trebui şi ar fi putut fi: schimbarea totală a programelor şcolare şi regândirea lor pe transversală, de la clasa întâi, la ultima clasă de liceu, pentru fiecare disciplină în parte. Fiindcă, teamă mi-e că, asemenea unui croitor grăbit, şi ministerul să nu fi ajustat atât, încât anumite informaţii esenţiale să dispară cu totul. Un elev poate termina învăţământul preuniversitar fără a studia „Şantierul unei catedrale“ şi asta nu este o dramă, dar ca el să finalizeze studiile liceale fără să ştie, spre exemplu, ce este aceea Romanitatea sud-dunăreană, e o problemă. În fine, boala de care suferă Ministerul Educaţiei, de ani mulţi (neprofesionalismul în tratarea curriculei şcolare), nu putea fi vindecată într-un an de zile. Problema este să nu creadă, cumva, cineva, că producţia de programe scoasă pe piaţă e cea mai bună şi eternă. În mintea liderilor de la „Spiru Haret“, descongestionarea programei gimnaziale este un lucru rău, pentru că vor rămâne profesorii fără ore. Ce-o avea programa cu numărul de profesori, numai sindicaliştii ştiu, fiindcă mai puţin conţinut nu înseamnă mai puţine ore. Dacă domnii lideri ar mai da şi pe la catedră, poate ar şti că într-o oră de curs de 50 de minute e mai bine să predai un anumit volum de cunoştinţe şi nu să-i îndopi pe elevi, ca pe curcani. În plus
, totuşi, programa şcolară este încă apanajul ministerului, nu stăm la negocieri, ce învăţăm şi cât învăţăm. Dacă semnala că degeaba descongestionăm programa, dacă nu îi reşcolim un pic şi pe profesori, Federaţia „Spiru Haret“ ar fi avut şansa să demonstreze c-o preocupă calitatea şcolii. Aşa?! Nu-i frumos să isterizăm dăscălimea, fiindcă, din păcate, la numărul de ore alocate unei discipline şcolare, încă nu a avut nici un ministru curajul să umble.

Muzee de o noapte

Exista, asadar, metode prin care romanii isi pot redobandi o identitate comunitara si altfel decat participand in marsuri pe patru roti catre hipermarketuri si malluri, transformand padurile din jurul oraselor in taverne in aer liber sau calcandu-se in picioare pentru a vedea un brad gigantic. Evenimentul care a tinut deschise portile muzeelor in noaptea de sambata spre duminica a dovedit si anul acesta ca exista un numar din ce in ce mai mare de oameni interesati sa redescopere si latura spirituala a oraselor in care traiesc.

Cozile din fata Muzeului National de Arta, de la MNAC, de la Antipa, de la MTR, dar si de la multe muzee din tara, fosgaiala de oameni de pe Calea Victoriei, care la ora 2.00 arata de parca Romania ar fi castigat Campionatul European de fotbal, mai putin claxoanele si cutiile de bere aruncate pe geamurile masinilor, vorbesc despre reaparitia unui instinct sanatos: nevoia de a contrabalansa goana dupa haine de firma si mancare cu altceva. Un altceva fara termen de expirare, care nu iti provoaca indigestie si nici nu iti lasa gustul amar al agitatiei inutile.
Manifestarea unei astfel de nevoi doar o data pe an, cand intrarea este gratis si cand programul prelungit integreaza muzeele intr-un soi de carnaval cultural, poate fi un semn de superficialitate. Dar poate fi si un mesaj catre cei care se ingrijesc de muzee si de institutiile culturale in general: oferiti-ne evenimente, modernizati-va, tine-ti pasul cu vremurile si cu nevoile noastre si va vom trece pragul!
Reinvierea unor obiceiuri sanatoase, a exercitiului apropierii constante de arta, la nivel de masa, nu se poate face peste noapte. O tara nu se poate schimba radical in cativa ani. Dar modul in care se face cultura, da. Pentru ca este vorba in primul rand de management.

In buna traditie romaneasca, directorii de muzee se plang ca nu au bani. Dar nici nu fac mare lucru pentru a-i obtine. Modelele occidentale de succes presupun abilitate in atragerea de fonduri. Sponsorii si parteneriatele cu firme
private sunt cele doua surse fundamentale de venituri extrabugetare.
Insa pana la bani sunt zeci de lucruri care pot fi rezolvate doar cu pricepere si fermitate. Cel mai important: atitudinea celor care lucreaza in muzee. De la casierita pana la ghizi, acreala este atitudinea predominanta. Vizitatorul este tratat ca un musafir picat din senin la ora mesei. De la intrare, cand este somat sa-si puna tarlicii din plastic, pana la iesire, cand este avertizat ca nu cumva sa si-i uite in picioare, singurele priviri prietenoase pe care le intalneste sunt cele din tablouri si fotografii.
De explicatii competente nici nu are rost sa amintim. Dintre toate muzeele romanesti, doar in Muzeul National de Arta si in Muzeul "Zambaccian" am intalnit ghizi care sa iti ofere cu placere si competenta informatii. Experientele triste ar umple o pagina de ziar. Toate au in comun calitatea oamenilor pusi sa calauzeasca vizitatorii. Putini sunt peste nivelul unei femei de serviciu.


Muzeul "George Enescu" are tot ce ii trebuie din punct de vedere material pentru a deveni o oprire obligatorie pentru turistii care ajung in Capitala. Aici nu este nevoie de sume colosale pentru a-l aduce pe linia de plutire, cum este cazul Muzeului Antipa, unde animalele impaiate au inceput, deformate de vreme, sa transgreseze catre alte specii. La "George Enescu" exista o singura urgenta: inlocuirea "exponatelor umane" care il administreaza. Intr-o vizita facuta in urma cu cateva luni, am indraznit sa cer mai multe informatii despre incaperea in care ma aflam. Doamna care croseta savant sub tabloul marelui compozitor s-a oprit enervata din activitate si mi-a trantit-o: "Pai nu vedeti?! Scrie acolo!", aratandu-mi o placuta pusa pe usa si pe care scria succint: "Camera lui Enescu". Cam la fel de multa informatie gasesti in mai toate muzeele noastre. O eticheta seaca, fara context, fara o mica poveste care sa te transpuna intr-un alt timp, intr-o alta lume.


Nici muzee in care activeaza curatori tineri, plini de idei, precum Muzeul National de Arta Contemporana din Bucuresti, nu fac mare lucru pentru a se asigura ca oamenii ii vor lua cu asalt nu doar in Noaptea Muzeelor. In MNAC s-au investit sume impresionante. Constructia lui a costat 500 de miliarde si i-a adus un dosar penal lui Adrian Nastase, acuzat ca s-a folosit de aceasta ctitorie ca sa-si mai rotunjeasca veniturile. Arata ca orice muzeu de prima mana din lume. Dar este prins intr-un paradox uluitor. Are sute de tablouri pe care nu le expune. Numai anul trecut ministerul a platit o jumatate de milion de euro pentru 197 de lucrari, care se afla si azi intr-un depozit
. De ce? Unii spun ca politica de achizitii de arta o face statul, nu muzeul si asta ii impiedica sa organizeze expozitii coerente. Altii sustin ca muzeul este interesat doar de arta video
. Indiferent care este cauza, marii pictori romani care au creat dupa 1960 – Piliuta, de exemplu – nu pot fi vazuti, cu mici si nesemnificative exceptii, in nici o galerie permanenta a vreunui mu-zeu. Cine vrea sa le vada operele trebuie sa ia la picior galeriile private de arta. Sau sa plateasca mii de euro si sa le admire in sufrageria proprie.


Am lasat la urma Ministerul Culturii nu pentru ca ar avea o responsabilitate minora in a atrage oamenii spre muzee. Ci pentru ca raul pe care statul l-a facut sistematic in ultimii 18 ani prin acest minister este atat de mare incat putini mai spera ca o extensie administrativa a unei clase politice sub orice critica ar putea sa dea o noua viata spatiului cultural si artistic.
Mediocritatile numite in fruntea institutiilor, achizitiile supraevaluate, subventiile acordate bisericutelor literare cu afinitati politice, pomenile mici si mari pe care le-au dat, si le-au dat oameni cu nume respectabil, dar care s-au transformat hidos de indata ce au incalecat Ministerul Culturii, toate compun o mostenire de dezinteres, incompetenta si praduire a banului
public care va fi foarte greu de scuturat.


Speranta sta in resursele individuale de energie si creativitate ale fiecarui director de muzeu si de institutie culturala in parte. Exista un precedent mai mult decat incurajator: teatrele. Actori si regizori au devenit manageri
de succes si au reusit sa invinga toate obstacolele birocratice. Au renovat teatrele, au promovat spectacole valoroase si au umplut din nou salile.
Acelasi lucru se poate intampla si cu muzeele. Exponatele pot fi semnul istoriei, dar muzeele trebuie sa fie institutii vii! Succesul celor care le administreaza in a construi o relatie institutionala dinamica si diversa cu oameni interesati de lucruri frumoase si durabile va fi castigul nostru, al tuturor.

Sever Mureşan, în campanie de spălare a imaginii

Controversatul afacerist Sever Mureşan, proaspăt revenit în ţară după ce a fost eliberat dintr-o închisoare franceză, a declarat că Banca Dacia Felix îi este datoare cu aproape 40 de milioane de dolari, fapt constatat şi de instanţa din Constanţa, care are pe rol dosarul
privind devalizarea băncii. Acesta a mai precizat că Dacia Felix nu a intrat niciodată în faliment, ci a fost cedată altei bănci, după ce a avut probleme cu acordarea de credite
fără garanţii.

Cât priveşte acuzaţiile de evaziune fiscală pentru care a stat în închisoare timp de nouă luni în Franţa, Mureşan a precizat că acestea au fost întemeiate pe o scrisoare anonimă venită din România. Potrivit lui Mureşan, inclusiv presupusa tentativă de omor ce urma să aibă loc în Elveţia şi în legătura cu care este cercetat ar fi fost înscenată de un fost angajat care a profitat de ancheta derulată în România şi ar fi preluat toate activele firmelor deţinute de Mureşan în Elveţia.

Un Iisus chel si cu cioc: oferta PSD la Primaria Arad

Candidaţii la Primăria şi Consiliul Local Arad s-au pozat pe un afiş electoral în ipostaza de Iisus şi ucenicii în Cina cea de Taină. Iuda nu apare, că a fugit la conservatori. PSD Arad sparge tiparele unei strategii clasice de marketing
electoral şi iese pe piaţă cu un afiş care face trimitere directă la scena biblică a Cinei cea de Taină. În rolul lui Iisus – Dorel Căprar, candidatul PSD la Primăria municipiului Arad. În dreapta acestuia, în rolul Mariei Magdalena, după unii interpreţi (vezi Codul lui Da Vinci) este Teodora Hotăran, principala colaboratoare a candidatului Dorel Căprar. Ceilalţi „apostoli“ sunt candidaţii PSD la posturile de consilieri municipali. Din imagine lipseşte un singur personaj, Iuda. Scăparea e intenţionată, făcându-se astfel trimitere la Dorel Popa, fost candidat PSD, astăzi candidat din partea PC
la Primăria Arad. Dorel Căprar, candidatul, susţine că echipa de campanie
a PSD a discutat deja cu „mai mulţi preoţi de la Episcopie“, care şi-au dat acceptul pentru realizarea acestui afiş electoral. „Au zis că e OK, că putem să-i dăm drumul“, ne-a declarat Căprar, întrebat fiind dacă ar putea cineva să considere afişul lor drept o blasfemie. „Am observat că place tuturor. Împărţim aceste afişe seară de seară prin cartiere şi avem un succes teribil cu acest afiş“, mai spune Căprar. Oficiali ai Patriarhiei române nu par însă a fi deranjaţi de afişul celor de la PSD. „Cred că sunteţi voi mai catolici decât Papa. Am făcut o precizare pe 9 mai, plecând de la situaţia de la Bacău, că Patriarhia consideră inoportună folosirea chipurilor ierarhilor în campania electorală. Noi nu avem exclusivitate pe simbolurile religioase, la icoane, la cruce, la termeni. Cred că e un kitsch forţat care dovedeşte lipsa de imaginaţie a celor care au conceput acest material electoral. Biserica se străduieşte să-i convingă şi pe acei slujitori care nu înţeleg neutralitatea ierarhilor“, susţine părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei. Autorul afişului este un tânăr de 29 de ani, Simulov Milovan, student la regie, teatru şi film, care a lucrat pentru PSD şi la ultimele campanii electorale.

Lista neagra a Coalitiei pentru o Guvernare Curata

Coalitia pentru o Guvernare Curata a dat publicitatii
duminica lista candidatilor la sefia consiliilor judetene care nu intrunesc criteriile de integritate stabilite de cele opt organizatii ale societatii civile reunite in cadrul acestei coalitii.
Din 150 de candidati monitorizati, ceva mai mult de o treime – 56 – au probleme cu justitia, au colaborat cu fosta Securitate, nu si-au completat declaratiile de avere si de interese, sunt in conflict de interese sau sunt acuzati de acordarea de lucrari publice fara Cazurile cele mai dificile se intalnesc in judetele Bacau, Gorj, Bihor si Galati. Judetul Gorj detine recordul, cu patru candidati "dalmatieni" care au mari probleme cu justitia: Ilie Morega (PNL), Ionel Mantog (PD-L), Ion Calinoiu (PSD) si Nicolae Mischie (PNG). Trei dintre ei sunt chiar cercetati penal.

Din cei 56 de "candidati-problema", 22 provin de la PSD, 15 de la PNL, 9 de la PD-L, 2 de la PRM, 3 de la PC
, 2 de la PNG, 2 de la UDMR si unul de la UCM.
Din Coalitia pentru o Guvernare Curata fac parte asociatiile Academia de Advocacy, Alianta Civica, Cartel Alfa, Centrul pentru Jurnalism Independent, Freedom House Romania, Societatea Academica din Romania, Societatea "Timisoara" si Grupul pentru Dialog Social.


Din 150 de candidati, 56 au probleme cu justitia, au colaborat cu fosta Securitate, nu si-au completat declaratiile de avere si interese, sunt in conflict de interese sau sunt acuzati de practica acordarii de lucrari publice fara licitatie.
Presedintele Societatii Academice Romane (SAR), Alina Mungiu-Pippidi, a aratat ca cele mai dificile situatii se intalnesc in Bacau, Gorj, Bihor si Galati. Pe lista Coalitiei, din cei 56 de "candidati-problema", 22 provin de la PSD, 15 de la PNL, 9 de la PDL, 2 de la PRM, 3 de la PC, 2 de la PNG, 2 de la UDMR si unul de la UCM.
In baza aceleiasi monitorizari au fost taxati si traseistii politici, cei care au facut afaceri
de partid, politicienii care au emis legislatie cu dedicatie si, nu in ultimul rand, achizitiile publice incorecte ale actorilor politici. "Cer alegatorilor sa nu-i voteze pe cei care se regasesc pe lista si sa se indrepte catre candidatii independenti!", a declarat Mungiu-Pippidi.


De departe, cea mai grava situatie in privinta candidatilor "patati" se intalneste la Gorj. Ilie Morega (PNL), Ionel Mantog (PD-L), Ion Calinoiu (PSD) si Nicolae Mischie (PNG) au mari probleme cu justitia, trei dintre ei fiind cercetati penal, in timp ce Calinoiu de la PSD este beneficiarul afacerii "vile pentru stramutati de lux".

Regele Mihai a vizitat Castelul Peleş după 60 de ani de la abdicare

a aproape 19 ani de la Revoluţie şi la mai bine de 60 de la abdicare, fostul rege Mihai I a vizitat pentru prima oară castelul Peleş de la Sinaia. Vizita i-a luat prin surprindere chiar şi pe angajaţii muzeului, care nu se aşteptau la asemenea oaspeţi. Regele Mihai, însoţit de principesa Margareta şi principele Radu, au ajuns la Peleş în jurul orei 11 şi au petrecut aproape o oră şi jumătate pe domeniul regal.

Au plecat în trombă, fără să facă declaraţii. Cel mai probabil, monarhul a ales ziua de luni pentru a vedea castelului deoarece în această zi muzeul este închis.

Muzeul Peleş a fost retrocedat familiei regale în 2007, prin semnătura ministrului Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu. Ulterior, statul român a reintrat în posesia castelului, plătind în schimb aproape 30 de milioane de euro.

Fraude bancare de un milion de euro, dirijate din România

Aproximativ 300 de cetăţeni irlandezi au rămas cu conturile goale în urma unor extrageri de la bancomate din România, Italia şi Spania.

În aceeaşi situaţie s-ar putea afla şi cetăţeni britanici, ale căror conturi au fost golite prin intermediul unor carduri clonate, cu care s-a operat tot din ţara noastră. Din bancomatele româneşti s-a scos aproape un milion de euro.

Poliţia irlandeză a anunţat că autorii fraudelor bancare ar fi avut complici angajaţi ai unor restaurante şi magazine din Dublin. aceştia din urmă au copiat
numerele şi seriile cardurilor cetăţenilor irlandezi, în timp ce infractorii au obţinut PIN-urile prin metoda "privitului pe după umăr".

Ulterior, cardurile clonate au fost folosite pentru extrageri de numerar la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui mai.

Andrei Gheorghe interzis in campania electorala dupa ce i-a scuipat pe politisti

ealizatorul TV Andrei Gheorghe a ratat, deocamdată, “Meciul serii” din această campanie
electorală. Gheorghe trebuia să modereze din această săptămână o emisiune electorală, numai că între timp a fost implicat într-un incident cu Poliţia. El a fost filmat în timp ce îi scuipa pe poliţişti, după ce aceştia l-au oprit în trafic.

Publicaţia Cancan a scris că în acel moment Gheorghe era băut, etilotestul indicând faptul că nivelul alcoolului din aerul expirat era doar puţin sub limita pentru care i s-ar fi putut întocmi dosar
penal.

În consecinţă, după acest incident, postul Realitatea TV a decis suspendarea lui Andrei Gheorghe, deocamdată până la clarificarea situaţiei. Gheorghe urma să modereze la acest post emisiunea electorală “Meciul serii”.

Iată imaginile în care se vede cum Andrei Gheorghe îi scuipă pe poliţişti.

Asistenta universitara, actrita porno in filme marca MISA si pe scena festivalului erotic din Barcelona

Atunci când Sorin Sotoc, corespondentul nostru din Oradea, i-a aratat un set de fotografii Agnetei Marcu, decanul Facultatii de Muzica din cadrul Universitatii din Oradea, femeia a izbucnit in plâns
Imaginile o reprezentau pe fiica sa, Reka Szikes, la un festival porno din Barcelona
Nu-i doar o chestiune de familie. Reka e si asistent universitar la Facultatea de Muzica n Asa ca povestea are toate sansele sa se transforme intr-un scandal de pomina n In 2003, Reka, adepta a Miscarii de Integrare Spirituala in Absolut (MISA), era aplaudata la scena deschisa la festivalul erotic din Barcelona alaturi de alte adepte ale sectei
Ea reusise „performanta” sa aiba mai multe orgasme urinare in fata spectatorilor, dupa ce fusese unsa cu lapte si miere de partenerele ei. Apoi, a urmat si momentul fierbinte. Fetele si-au gustat una alteia urina.

Reka Szikes, nume de scena Trisha Allen, e si protagonista in productia porno „Ecstasy Water“ prezenta la festivalul de la Barcelona, alaturi de Catrinel Stoenescu (Eroteea Labiche), Cristina Petrea (Giulia Azzuro) si Mihaela Cretu (Tara Wise). De altfel, fotogra
fiile lor se regasesc si pe afisul filmului Ecstasy Water. Acesta este realizat tot de Carmen Enache, alias Bella Maestrina, sefa trupei Sophrozin, controlata de MISA. Dupa cum stiti din „Gardianul“, trupa de teatru a furnizat fete pentru mai multe filme porno marca MISA, printre care si „Secretele seductiei“, cel cu secventele fierbinti din bisericile constantene. Ecstasy Water este un film a carui tema este orgasmul urinar. Acesta e motivul pentru care Reka si celelalte fete il exemplifica „live” in timpul festivalului de la Barcelona, cum puteti vedea in secventele pe care le prezentam pe site-ul ziarului nostru, facând astfel si reclama filmului. La Festivalul filmului erotic de la Barcelona din 2003, Carmen Enache a primit si o mentiune pentru productiile ei erotice. Va ramintim ca ea a fost cercetata in dosarul MISA si in legatura cu productiile porno pe care le-a semnat, însa secta a continuat sa nege ca ar avea vreo legatura cu aceste filme.

Mama a izbucnit in plåns
Saptamâna trecuta, am primit informatia ca fotografiile publicate in articolul “Pornografia, stigmatul MISA. Instructoarea yoga din Germania arata de ce secta este o rusine pentru România (II)” din „Gardianul“ o infatiseaza si pe Reka Szikes, asistenta la Facultatea de Muzica a Universitatii din Oradea. Sorin Sotoc, corespondentul nostru, a verificat informatia din doua surse. Apoi s-a intâlnit cu Agneta Marcu (fosta Szikes), mama Rekai, decan al Facultatii de Muzica din cadrul Universitatii Oradea. În momentul in care Sotoc a aratat fotografiile fiicei de pe scena fesivalului erotic de la Barcelona, Agneta Marcu a recunoscut-o, izbucnind in plâns. Apoi i-a aratat ziaristului o fotografie recenta cu Reka, acum in vârsta de 29 de ani, impreuna cu baietelul ei de 9 luni. Femeia din fotografiile lui Sotoc era una si aceeasi cu femeia din fotografia aratata de decan. Agneta Marcu a inceput sa povesteasca. Reka, spunea profesoara, a cam “sarit dupa fix” dupa ce, la 20 de ani, s-a casatorit cu un oltean care i-ar fi bagat in cap povesti cu yoga, vegetarism si energii.

Reka sustine ca Bivolaru distruge vieti
“A fost - continua decanul Facultatii de Muzica - cea mai neagra perioada a vietii ei, atunci am crezut ca am pierdut-o definitiv. Apoi, dupa ce au divortat, la un an dupa casatorie (in 1999), si-a mai revenit. In 2005 a avut un accident teribil de masina si, atunci, mi-a zis: «Mami, acesta e un semn de la Dumnezeu. Trebuie sa o iau pe alt drum. Asa nu se mai poate». De atunci, parca este alt om. Acum s-a recasatorit, este o mama extraordinara”. Marcu sustine ca primul sot al fetei sale ar fi dus-o la yoga, ca niciodata Reka nu a recunoscut ca e vorba despre MISA. Mai mult, intr-o zi, acum vreo trei ani, in timp ce un post de televiziune difuza un reportaj cu scandalul MISA, Reka, sustine mama ei, ar fi zis ca Bivolaru e un porc pentru ca distruge vietile atâtor oameni. In 2006, Reka Szikes s-a casatorit cu un bihorean, fiul unui pastor reformat. Deocamdata, cei doi stau mai mult la Budapesta.


Reka Szikes (dreapta) si Cristina Petrea,
în 2003 în Barcelona, pozeaza în fata
afisului filmului porno „Ecstasy Water“


Rectorul Antal vrea sa spele onoarea Universitatii
Acum 8 ani, Reka Szikes a fost angajata la Universitatea Oradea ca preparator la Facultatea de Muzica. Din 2002, este asistent universitar la aceeasi facultate, iar in noiembrie anul trecut a intrat in concediu de ingrijire a copilului. Intervievat de corespondentul nostru, Cornel Antal, rectorul Universitatii Oradea, a declarat: “Conform statutului cadrului didactic, vom informa de indata Comisia de Disciplina a Universitatii si, daca faptele se confirma, dupa cum estimez eu, ii vom desface fara preget contractul de munca. Asa ceva nu se poate. Noi ne chinuim sa stergem petele de noroi de pe obrazul acestei institutii si uite cum ne terfelesc altii…”.

Cornel Antal, rectorul Universitatii Oradea
Lapte, miere si multe jeturi de urina

La festivalul erotic de la Barcelona din 2003, Reka apare in mai multe spectacole fierbinti. Scene porno explicite in fata unui public numeros. Intr-unul dintre spectacole, asistenta universitara evolueaza alaturi de Catrinel Stoenescu si Cristina Petrea. Dupa ce se ung pe tot corpul cu lapte si miere, fetele fac sex, iar satisfactia suprema e momentul in care-si gusta jetul de urina. In acel moment, toate erau adepte MISA. Toate au jucat in filmele porno care au ca tema orgasmul urinar. Secvente din acest spectacol puteti vedea pe site-ul nostru.Gurul Bivolaru sustinea recent ca filmele despre orgasmul urinar sunt spirituale, recunoscând ca au fost facute de MISA. Însa “spiritualitatea” de care da dovada Reka Szikes pe scena festivalului porno de la Barcelona nu pare deloc sa-l fi incântat pe rectorul Universitatii din Oradea si nici pe alti profesori de aici. Informatii de ultima ora releva faptul ca, la scurt timp dupa ce corespondentul nostru a stat de vorba cu decanul de muzica, Reka a trimis prin fax demisia la secretariatul facultatii.

Ortopedul şarlatan a operat în două ţări

rancezul François Pinori este urmărit penal pentru că a operat pe coloană, fără să fie medic
, sute de pacienţi în România şi în Italia. Timp de doi ani, începând cu anul 2004, francezul François Pinori, în vârstă de 65 de ani, a efectuat peste 50 de intervenţii chirurgicale pe coloană într-o clinică privată din Timişoara. Atât că francezul nu avea calitatea de medic. Documentele
pe baza cărora a solicitat şi a primit autorizaţia de liberă practică erau false.

François Pinori a ajuns la centrul medical din Timişoara în 2004 când, potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Timiş, Sergiu Rus, francezul „a solicitat şi obţinut de la Direcţia de Sănătate Publică Timiş, pe baza unor documente care conţineau date
nereale, autorizaţia de liberă practică pentru profesiunea de medic în unităţile autorizate de Ministerul Sănătăţii, în specialitatea ortopedie“.

Poliţiştii spun că, în baza acestei autorizaţii, falsul doctor a efectuat mai multe intervenţii medicale într-o clinică privată din Timişoara, el aventurându- se inclusiv în operaţii cu grad ridicat de risc, de tipul decompresiunilor discale percutante, cu laser (operaţii pe coloană pentru hernie de disc).

Celebritate la mica publicitate


Încă de la început, Pinori a fost prezentat de presa locală drept „unul dintre cei mai apreciaţi medici ortopezi din Europa“. Au fost atraşi numeroşi pacienţi care, la început, nu s-au uitat la bani
. Plăteau între 600 şi 1.000 de euro, convinşi că, dată fiind faima „celebrului“ ortoped şi a centrului medical privat „Euroclinica“, merită. La un moment dat, câţiva au început însă să se plângă. „Reclamau sumele mari de bani pretinse de medic în contul tratamentelor şi al controalelor la care îi chema foarte des“, ne-a declarat Sergiu Rus, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Timiş.

56 candidati patati

Peste o treime din aspirantii cu sanse la sefia Consiliilor Judetene nu indeplinesc criteriile de integritate * Printre imorali se numara Ilie Sarbu, Liviu Dragnea, Marian Oprisan de la PSD, Victor Dobre, Ovidiu Silaghi, Ilie Morega de la PNL, Cristian Boureanu si Ionel Mantog de la PD-L sau Mischie, acum la PNG Coalitia pentru o Guvernare Curata (CGC) a identificat 56 de candidati la presedintia Consiliilor Judetene care nu intrunesc criteriile de integritate.

Lista "neagra" a Coalitiei ii include pe Ilie Sarbu, Liviu Dragnea, Marian Oprisan de la PSD, Victor Dobre si Ovidiu Silaghi de la PNL, Cristian Boureanu si Ionel Mantog de la PD-L. Conform monitorizarii, la capitolul candidati integri, cel mai prost stau judetele Bacau, Gorj, Galati si Bihor, in care aproape toti pretendentii la sefia CJ se regasesc pe lista Coalitiei. Membrii CGC au recomandat alegatorilor din aceste zone sa se indrepte spre candidati independenti, neexcluzand nici o forma de protest mai radicala, prin absenta de la vot. La polul opus, in opt judete, printre care Arad, Buzau, Covasna, Ilfov, CGC sustine ca nu a identificat "candidati-problema".

Presedintele Societatii Academice din Romania, Alina Mungiu Pippidi, a precizat ieri ca absenta din lista neagra a unor aspiranti la CJ nu presupune automat integritatea lor, ci lipsa dovezilor. Mungiu a aratat ca au fost monitorizati 150 de candidati, reprezentand partidele cu peste 5% din optiunile de vot la nivel judetean. Procedura de monitorizare folosita de Coalitie se bazeaza pe documentari realizate de jurnalisti locali, acuzatii din presa, rapoarte ale procuraturii, declaratii de avere si de interese. Criteriile de integritate folosite vizeaza profitul din conflict de interese datorat functiei publice, mari abateri si incompatibilitati in declaratiile de avere sau interese, colaborarea cu fosta Securitate, clientelismul, trimiterea in judecata sau condamnarea. Mungiu a precizat ca exista inca noua nume de candidati susceptibili de a fi colaborat cu fosta Securitate, ei fiind in prezent verificati de CNSAS. Coalitia amenintata cu procese Politicienii aflati pe lista CGC neaga cu vehementa acuzatiile ce li se aduc. Liberalul muresean Ciprian Dobre se plange ca nu a fost sunat niciodata sa fie intrebat in legatura cu informatiile care-l privesc. "Cu nimic din tot ce ati citit nu am legatura", a declarat el. Conservatorul Viorel Pupeza sustine ca nu e traseist: si-a schimbat doar partidul, nu si orientarea. Nicolae Popa anunta ca se gandeste sa dea in judecata CGC, pentru ca ii prejudiciaza imaginea. "Aceste ONG-uri nu stiu despre ce vorbesc, au aparut ca ciupercile dupa ploaie", a replicat Popa, citat de Mediafax.

Candidatul PSD Ilie Sarbu (foto) neaga ca ar fi folosit o "inginerie legislativa" pentru cumpararea unei vile si considera ca lista CGC reprezinta o "manevra ieftina" a Alinei Pippidi Mungiu, in favoarea PDL. Marius Vladu (PD-L) sustine ca ANI este singura institutie competenta sa faca referiri la integritatea unui candidat. Liberalul Marius Nicoara avertizeaza ca da in judecata CGC daca nu i se retrage numele de pe lista pana luni. Cristian Boureanu, candidat PD-L, sustine ca aceia care i-au deschis un dosar la DNA, cu o saptamana inainte de campania
electorala, si-au atins scopul de a-l include in categoria Miron Mitrea - Adrian Nastase - Marian Oprisan. (R.I.P.)

Topul Din cei 56 de candidati de pe lista neagra a CGC, cei mai multi sunt membri PSD (22), partid care detine majoritatea Consiliilor Judetene; - PNL, cu 15 aspiranti-problema si PD-L cu 9, depasesc impreuna pe cei ai PSD; - Coalitia a identificat trei candidati PC
care nu indeplinesc criteriile de integritate, doi de la PRM, doi ai UDMR, doi ce provin din PNG si unul de la UCM; - Potrvit CGC, mai multi sefi de CJ cu probleme candideaza din nou pentru partidele mari.

In acelasi timp, multi baroni locali ai PSD au trecut in ultimele luni la PD-L; - CGC a constatat ca, dintre aspirantii cu probleme la DNA, putini au fost trimisi in judecata, multe cazuri finalizandu-se cu neinceperea urmarii penale. Lista dalmatienilor Va prezentam lista candidatilor cu probleme, intocmita de CGC:

Alba * Nicolae Popa (PNL): traseim politic; Arges * Cristian Boureanu (PDL): urmarit penal de DNA; * Constatin Nicolescu (PSD): conflict de interese, licitatia pentru programul "Cornul si Laptele" fiind castigata de o firma la care lucra sotia sa;

Bacau * Ionel Palar (PNL): traseism politic; * Vasile Nistor (PDL): proces de evacuare cu RAAPPS; * Dragos Avram (PC): traseism politic; detine o firma care a avut afaceri cu primaria; * Dragos Benea (PSD): acuzat ca a schimbat destinatia unui credit european;

Bihor * Kiss Alexandru (UDMR): implicat in anchete penale; * Stefan Seremi (PDL): conflict de interese si incompatibilitate; * Mihai Bar (PSD): acuzat ca a facilitat afaceri ale fratilor Micula; Bistrita Nasaud * Viorel Pupeza (PC): traseism; * Gheorghe Marinescu (PSD): acuzat ca a facilitat angajarea fiului sau intr-o firma subordonata CJ; Botosani * Constantin Contac (PSD): trimis in judecata; Braila * Gheorghe Bunea (PSD): conflicte de interese;

Brasov * Aristotel Cancescu (PNL): a facut obiectul unei plangeri penale din partea CNA, distribuire discretionara de bani
la primarii; Cluj * Marius Nicoara (PNL): nu a depus declaratia de interese; * Vasile Soporan (PSD): colaborator al Securitatii; Constanta * Gheorghe Dragomir (PNL): a omis sa treaca doua firme
in declaratia de avere; * Nicusor Constantinescu (PSD): responsabil de blocarea finantarii Pavilionului Expozitional Constanta; acuzat de clientelism;

Dambovita * Gabriel Plaiasu (PNL): conflict de interese; * Gheorghe Ana (PSD): acuzat ca din postura de sef al CJ a facut tranzactii cu terenuri;

Dolj * Victor Odolbasa (PNG): traseism;

Galati * Marius Necula (PDL): conflict de interese; traseism; * Victor Dobre (PNL): conflict de interese; * Eugen Durbaca (PC): fost activist PCR, traseist politic; Giurgiu * Dan Nitulescu (PDL): traseism politic; * Niculae Badalau (PSD): acuzat ca a dat un "tun imobiliar", profitand de pozitia sa publica;

Gorj * Ilie Morega (PNL): trimis in judecata de DNA; * Ionel Mantog (PDL): trimis in judecata de DNA; * Ion Calinoiu (PSD): unul dintre beneficiarii afacerii "vile pentru stramutatii de lux"; * Nicolae Mischie (PNG): cercetat in peste zece dosare penale; Harghita * Szas Jeno (PCM): acuzat ca a "patronat" incercarile consiliului local de a evacua un orfelinat;

Hunedoara * Cristian Vladu (PDL): acuzat de afaceri dubioase cu statul; * Mircea Molot (PNL): distribuire discretionara de fonduri; Iasi uTraian Dobre (PNL): traseism poitic;

Mehedinti * Liviu Mazilu (PNL): implicat in scandalul "fiselor de evacuare"; Mures * Edit Lokody (UDMR): nepotism, si-a angajat fiica drept subordonata; * Ciprian Dobre (PNL): acuzat de fals si uz de fals;

Olt * Marin Ionica (PDL): traseism; obtinere dubioasa de fonduri PHARE; * Paul Stancescu (PSD): implicat intr-o licitatie masluita, potrivit presei; * Jenel Copilau (PNL): conflict de interese;

Prahova * Mircea Cosma (PSD): acuzat ca a privatizat o societate publica in beneficiul sau; * Florin Aghel (PNCD): traseism;

Satu Mare * Ovidiu Silaghi (PNL): acuzat ca a initiat o Hotarare de guvern in beneficiul sau;

Salaj * Tiberiu Marc (PSD): a lucrat in Securitate; Sibiu * Ion Candrea (PSD): ca secretar de stat, a acordat un credit unei firme asociate cu cea a mamei sale; * Gheorghe Dicu (PNL): conflict de interese;

Suceava * Gavril Marza (PSD): trimis in judecata;

Teleorman * Alexandru Mocanu (PDL): a promovat interesele familiei sale in calitate de deputat (Legea berii); * Liviu Dragnea (PSD): acuzat ca s-a imbogatit de pe urma functiei publice;

Timis * Ilie Sarbu (PSD): achizitionarea unei vile printruo "inginerie" legislativa;

Tulcea * Trifon Belacurencu (PSD): conflict de interese; * Gheorghe Bunduc (PRM): acuzat ca a favorizat controversati oameni de afaceri, din postura de sef al CJ;

Vaslui * Vasile Mihalachi (PSD): acuzat ca a impartit preferential fondurile pentru primariile de judet; * Corneliu Bichinet (PRM): ca presedinte CJ, a desfiintat arbitrar Directia pentru Protectia Plantelor si a impartit bunurile acesteia;

Valcea * Ion Calea (PSD) - condamnat penal; Vrancea * Marian Oprisan (PSD): trimis in judecata de DNA.

Balamucul fondurilor de pensii private obligatorii

Colectarea şi distribuirea banilor
către fondurile private se fac de către două instituţii de stat: una nu ştie pentru cine adună banii, cealaltă – câţi bani are de împărţit

„Modelul polonez”, în care 2 miliarde de dolari au stat la păstrare doi ani cu o dobândă sub rata inflaţiei, a pornit tot de la faptul că statul n-a mai ştiut de la cine a luat banii

Fondurile private de pensii obligatorii au început să funcţioneze, dar le lipseşte „infrastructura”. Începând de mâine, cele 4 milioane de persoane care au aderat la sistem vor începe să primească bani în „conturi.” Pentru fiecare, 2% din salariul brut, contribuţie care se vira până acum la fondul public de pensii, se va transfera la fondul privat la care este înscris. Asta înseamnă că, teoretic, fondurile vor putea să înceapă să investească, în folosul participanţilor, banii depuşi.

Practic însă, sistemul va funcţiona în orb, pentru că pe filiera banilor, între angajatorul care dă banii în numele salariaţilor şi fondul de pensii la care este arondat fiecare salariat intervin două instituţii de stat care nu au aceleaşi date
. Agenţia Naţională de Administrare
Fiscală (ANAF) colectează banii de la angajatori, dar nu ştie în numele căror angajaţi, iar Casa de Pensii nu ştie de la ce angajatori vin banii, dar trebuie să-i împartă pe numele fiecărui contribuabil afiliat unui fond privat de pensii şi apoi să-i vireze fondurilor.

O experienţă similară s-a înregistrat în Polonia. Statul a colectat bani de la angajatori, dar când a fost să-i vireze la fondurile private de pensii, n-a mai ştiut în numele cui adunase banii. În doi ani – 2000 şi 2001 – în Polonia s-au strâns peste 2 miliarde de dolari. Aceştia au zăcut în trezorerie cu o dobândă modică, sub rata inflaţiei, până au reuşit funcţionarii să desluşească cine, câţi bani şi la ce fond privat ar trebui să cotizeze. Evident, „desluşirea” le-a folosit polonezilor pentru banii pe care i-au colectat din 2002 încolo, căci proprietarii celor 2 miliarde de dolari n-au mai putut fi identificaţi.

Pentru a nu păţi ca polonezii, autorităţile au găsit o soluţie ciudată: virarea banilor la fondurile private de pensii se va face doar pe baza declaraţiilor angajatorilor. Mecanismul este următorul: angajatorul depune la un loc contribuţiile salariaţilor pentru pensia publică (7,5% din salariul brut) şi pentru pensia privată (2% din salariul brut) la Trezorerie. Funcţionarii ANAF ştiu câţi bani a depus fiecare firmă
, dar nu ştiu şi pentru ce. Asta ştiu funcţionarii Casei de Pensii care, în momentul în care Trezoreria primeşte banii, ar trebui să primească, tot de la angajatori, o declaraţie în care să specifice cât îi revine fiecărui salariat din suma depusă la Trezorerie. Casa de Pensii, imediat ce primeşte declaraţiile, caută cărui fond de pensii îi este arondat fiecare salariat şi virează, doar pe baza hârtiilor, banii cuveniţi fondurilor private de pensii.

Directorii liceelor de elită vor reintroducerea examenului

istemul tezelor cu subiect unic nu reflectă nivelul real de pregătire a elevilor Actuala procedură de admitere în liceu este contestată de directorii liceelor bine cotate din Capitală. Ei doresc să organizeze examene proprii de evaluare a candidaţilor. Directorii mai multor colegii de prestigiu din Bucureşti sunt nemulţumiţi de faptul că sistemul de admitere bazat pe media tezelor cu subiect unic şi a celor din gimnaziu nu arată care sunt în realitate cei mai buni elevi.

Actualul sistem a început să funcţioneze din 2007/2008. "Mă îndoiesc că actuala metodă de admitere reflectă în mod real pregătirea elevilor. Ca dovadă, copiii care au venit cu medii extrem de mari de absolvire a gimnaziului nu au făcut faţă concurenţei la clasă, comparativ cu alţi copii
care nu arătau aceleaşi performanţe pe carnetul de note din gimnaziu", a explicat directorul Colegiului Naţional "Mihai Viteazul", prof. Sever Popa ( media ultimului admis a fost anul trecut de 9,48).

Adela si Marius Kalmar stau la numarul 13!

Adela şi-a revenit repede după despărţirea de Dan Bordeianu, alături de care a trăit o tumultuoasă poveste de dragoste mai bine de trei ani. La numai câteva luni, ea s-a “cuplat” cu Marius Kalmar şi luna aceasta s-au mutat împreună, în apartamentul lui din zona Aviaţiei. Sperăm să nu fie cu ghinion faptul că îndrăgostiţii locuiesc la numărul 13...

Actriţa, în vârstă de 22 de ani, se pare că nu are trecere în rândul bărbaţilor de vârsta ei, ambii săi iubiţi fiind cu peste 10 ani mai în vârstă decât ea.

Astfel, după ce a pus punct relaţiei cu Dan Bordeianu (33 de ani), ea şi-a găsit fericirea în braţele unuia dintre cei mai buni prieteni ai lui Cristi Chivu, fostul însoţitor de bord al echipei naţionale de fotbal, Marius Kalmar, trecut şi el de vârsta de 30 de ani.

Deşi se iubesc de numai 6 luni, Adela şi Marius nu au stat mult pe gânduri şi au luat decizia de a se muta împreună, în luxosul apartament al lui Kalmar. Pasul a fost făcut săptămâna trecută. Sperăm numai să nu le aducă ghinion faptul că locuiesc la numărul 13.

Adela şi Marius îşi plănuiesc o vacanţă şi nu e exclus ca, în scurt timp, să avem parte şi de o nuntă ca-n poveşti, după modelul bunilor lor prieteni Adelina Elisei şi Cristi Chivu.

Bordeianu: "Ne-am despărţit din cauza mediatizării relaţiei"

Kylie vine la Bucuresti cu parintii

Au mai ramas cateva ore pana la concertul in Romania al celebrei Kylie Minogue. Pregatirile pentru marele eveniment au intrat in linie dreapta, in vreme ce organizatorii asteapta sosirea divei.

Kylie Minogue e asteptata sa ajunga in aceasta dimineata la Bucuresti, cu un avion privat, din directia Budapesta.

Australianca a comunicat stafful ei inca de acum cateva zile ca nu isi va petrece nici o noapte la Bucuresti si ca imediat dupa concertul de pe stadionul Cotroceni, programat sa inceapa la ora 20.00, va parasi tara si va pleca spre Sofia.

Interesant e faptul ca diva, care pana anul trecut s-a luptat cu un cumplit cancer
la san, va veni la Bucuresti insotita de? parintii sai. Acestia au fost alaturi de ea pe tot parcursul tratamentului
, efectuat la Paris, care a durat aproape doi ani si au hotarat sa o insoteasca in timpul turneului mondial KylieX 2008, pe care il intreprinde in acest an. Intre timp, la Bucuresti, pregatirile pentru sosirea lui Kylie au intrat pe ultima suta de metri. Ieri, scena pe care va evolua interpreta era aproape complet instalata si se lucra de zor la acoperirea gazonului cu o folie protectoare. Practic, pe stadionul Cotroceni s-a muncit non-stop timp de doua zile. Ieri noapte, la Bucuresti au sosit zece autotrenuri incarcate cu decoruri, instalatii de sunet si lumini.
De asemenea, doua camioane
frigorifice pline cu alimente pentru echipa vedetei, compusa din aproape 120 de persoane, si-au facut drum catre stadionul Cotroceni.

Accesul pe stadion se face de la 16.30

Aproximativ 20.000 de fani ai lui Kylie Minogue sunt asteptati in aceasta seara la concert. Accesul pe stadion se va face incepand cu ora 16.30, iar comercializarea bauturilor alcoolice in incinta si in apropierea arenei se va interzice de la ora 14.00. Circa 250 de jandarmi vor fi mobilizati pentru a asigura ordinea la eveniment.

Pleaca in Portugalia dupa o baie

Dan Negru si Mihaela Radulescu, gazdele megashow-ului "O seara de vis" de la Antena 1, au primit noi sarcini de serviciu. Cei doi au plecat astazi, cu noaptea in cap, in delegatie. Fiecare pe alta ruta. Pentru a indeplini visurile unor concurenti din cadrul emisiunii pe care o realizeaza impreuna, cele doua vedete au decis sa plece chiar ei. Mihaela Radulescu s-a imbarcat catre Portugalia. O destinatie interesanta. Doar ca scopul ei este de a-i arata unui tanar Oceanul Atlantic
. Cat de curand, tovarasul divei de calatorie isi va vedea indeplinita cea mai mare dorinta. Acesta viseaza din copilarie sa faca o baie in Atlantic. Desi pare doar o doleanta trasnita, concurentul a facut tot ce i-a stat in putinta sa devina realitate. Si a reusit. Iar Mihaela Radulescu ii va fi alaturi pana la indeplinire.

La ziua lui Mickey Mouse

In timp ce Mihaela Radulescu a decolat catre Portugalia, colegul ei, Dan Negru, a luat drumul Parisului. Insotit de doi copii
care nu au iesit niciodata din satucul in care s-au nascut si nu au vazut in viata
lor un tren, antenistul isi va pune in practica talentele paterne. Micutii vor avea ocazia sa ajunga in Disneyland, micul univers la care orice copil viseaza, si nu intr-o zi obisnuita. Ei vor asista la petrecerea de 80 de ani a lui Mickey Mouse.

Alice Nastase: Camelia Voiculescu n-a câstigat nimic

Alice Nastase este imaginea uneia dintre cele mai apreciate reviste glossy din Romånia, Tango, marca devenita obiect de disputa in tribunal. Cea care a crescut brandul Tango si a realizat intregul concept al publicatiei se lupta sa-si pastreze drepturile asupra creatiei sale, drepturi atacate acum in instanta de Camelia Voiculescu, presedinte al trustului Intact, in care revista s-a lansat in 2005.

-Cum comentezi stirea aparuta astazi in presa, conform careia Camelia Voiculescu a câstigat marca Tango?
Alice Nastase: Ca pe stirea de la Radio Erevan: nu mi s-a luat, ci mi s-a dat, si n-a fost bicicleta, ci masina… Cum s-o comentez? Ca pe o stire falsa, aparuta in urma difuzarii unui comunicat de presa care nu respecta nici regulile adevarului, nici ale bunului-simt, nici ale legalitatii. Camelia Voiculescu n-a câstigat nimic, prima instanta, de fond, a admis cererea ei. Hotarârea nu este definitiva, iar eu am atacat-o deja, facând apel. Dar a difuzat ieri cu entuziasm ridicol o stire conform careia marca Tango ar apartine trustului Intact, desi ea ceruse instantei anularea marcii, iar nu rechizitionare
a ei! In acest comunicat, pe care presa s-a grabit sa-l difuzeze mai departe fara sa-mi ceara punctul de vedere, Camelia Voiculescu preciza ca, in 2005, noi am fi infiintat societatea IX Press Media cu scopul editarii revistei Tango. Eu am probat in instanta, si este un lucru de notorietate, ca noi am infiintat societatea IX Press Media ca sa editam, in primul rând, revista IX si ca, in momentul in care am stabilit sa facem acest pas, Camelia Voiculescu luase la cunostinta si acceptase ca marca IX este inscrisa pe numele meu. Ca dovada ca, atunci când avocatii ei, angajatii trustului, au intocmit documentele
de infiintare a societatii in care eram amândoua actionare, nu s-a precizat nicaieri ceva legat de cedarea sau transferarea acestei marci.

-Da, dar ea sustine ca ati avut o asemenea intelegere.
-Nu e caraghios sa credem ca presedinta unui ditamai trustul a initiat aparitia unei publicatii insemnate doar pe baza unei intelegeri verbale, in conditiile in care toate documentele au fost redactate de avocatii trustului? Sa credem ca eu am hipnotizat-o ca sa nu-mi ceara niciodata sa semnam absolut nicio hârtie referitoare la subiectul marcii? La intâlnirea in care i-am prezentat acest proiect, am discutat clar despre faptul ca marca imi apartine, proiectul grafic este semnat pe fiecare pagina cu “Copyright Alice Nastase”, si ea nu a avut nicio obiectie. Erau de fata Mihaela Radulescu si Crenguta Chiriac, asistenta si verisoara Cameliei Voiculescu. E drept ca ma indoiesc ca aceasta din urma ar mai recunoaste, a devenit intre timp martor al Cameliei, negând in instanta ca este ruda cu reclamanta, desi legatura lor de familie este de notorietate in intreg trustul.

-Si cum s-a facut trecerea la Tango?
-Pur si simplu am gasit o varianta mai buna de titlu si, abia dupa ce am inregistrat-o la OSIM, i-am propus Cameliei sa facem aceasta schimbare, sa nu mai editam IX, ci Tango. Daca ea ar fi precizat ca, daca nu mai editam revista IX si trecem la Tango are pretentia ca aceasta din urma sa-i apartina, as fi spus “nu, multumesc, suna bine si IX, ramânem la prima varianta”.

-Care au fost de fapt motivele despartirii, de ce nu ati ramas impreuna? Camelia Voiculescu sustine ca v-ati despartit tocmai fiindca ea a aflat ca tu ai inregistrat marca pe numele tau.
-Ne-am despartit pentru ca, intre timp, ea achizitionase si alte reviste si dorea ca de toate publicatiile glossy sa se ocupe, de atunci incolo, fostul ei sot, Radu Tanasescu, si un asociat al acestuia. Practic ma obliga, la un an dupa ce inventasem revista si o lansasem, sa intru in subordinea unor indivizi fara prea multe legaturi cu presa, care doreau sa se inscauneze sefi peste mine si sa dispuna discretionar de munca mea si a oamenilor mei. Acesta a fost motivul. Desigur, am si dovezi. Si, pentru ca n-am cedat fara lupta, ei au inceput sa scotoceasca dupa modalitati prin care sa-mi ia revista fara acordul meu. Una dintre ele este aceasta, cu care ma confrunt astazi.

-Ce se va intâmpla in continuare cu tine si cu revista?
-Am initiat deja procedura de apel si sunt convinsa ca, la un moment dat, se va face dreptate. In Bucuresti sau, daca nu, la Strasbourg. Este imposibil ca printr-o farsa sa mi se interzica sa-mi exercit un drept constitutional. Inainte de initierea acestui proces, Camelia Voiculescu a incercat sa-mi blocheze editarea revistei printr-o ordonanta presedintiala, actiune care a fost respinsa de instanta. Eu atunci n-am dat niciun comunicat de presa in care sa ma laud ca Alice Nastase a câstigat Tangoul, ca Voiculescu a vrut sa i-l inchida, dar instanta i-a dat dreptate lui Alice. Nu-mi pare rau ca n-am facut-o. In ceea ce priveste revista, voi face aceleasi lucruri ca si pâna acum, voi continua sa editez revista Tango, iar cititorii mei vor fi alaturi de mine in continuare.

Ce s-ar mai putea întâmpla cu Yahoo!?

Carl Icahn se mişcă foarte foarte repede. Are deja intenţiile şi acţiunile clarificate. Le-a făcut publice într-o scisoare trimisă lui Roy Bostock, preşedintele Yahoo!. Miliardarul vrea neapărat ca Microsoft să finalizaze tranzacţia de achiziţionare a portalului Yahoo!, cu căţel şi purcel. Dar, are o problemă...

Este clar pentru toată lumea că Icahn are o îndelungată experienţă în acţiuni de acest tip. Din 1990 până acum miliardarul a avut nu mai puţin de 18 astfel de iniţiative. De 10 ori a reuşit să-şi impună punctul de vedere, şi a concediat (total sau parţial) managementul firmelor vizate. Pentru a realiza acest lucru, nu trebuie decât să fii un acţionar destul de important în firma
respectivă şi să mai aduni pe alţi câţiva, care să susţină acelaşi lucru.

De aceea, Icahn a depus o cerere către organismele antiturst americare, prin care solicită ca acestea să-i îngăduie să mai cumpere acţiuni Yahoo! de încă 2,5 miliarede de dolari. Fără acest pachet de acţiuni, Icahn are nevoie de mai mulţi suporteri pentru a reuşi să concedieze echipa lui Jerry Yang. Obţinerea susţinerii nu este o problemă, pentru că şi alţi mari investitori au aceeaşi părere cu el, conform declaraţiilor. Problema apare la împărţirea profiturilor...

Oricum ar fi, Icahn are deja o echipă formată din 10 persoane (printre care se numără cu modestie şi el :D) cu care vrea să înlocuiască actuala conducere a Yahoo!. Poate că va reuşi, poate că nu... dar în cazul în care va reuşi, apare un mare pericol. Yahoo! este condusă acum de o echipă de directori ale căror performanţe financiare nu au fost tocmai stelare. Dar, măcar aceştia ştiu despre ce este vorba în managementul
pionierului căutărilor pe Internet.

Nu acelaşi lucru s-ar putea spune despre echipa lui Icahn, care nu are foarte mare legătură cu Internetul, chiar dacă sunt (cel mai probabil) nişte manageri de calibru, plini de experienţă şi cu ambiţii foarte mari. Pe de altă parte, odată ajunşi la conducerea companiei
Yahoo!, Icahn ar putea fi tratat cu un refuz din partea lui Ballmer, care a declarat deja că Microsoft se va descurca foarte bine şi fără Yahoo! în încercarea de "cucerire" a Internetului.

Poate Icahn are deja o înţelegere cu Ballmer, dar asta ar fi extrem de puţin probabil. Dacă Microsoft nu se va reîntoarce la masa negocierilor, Icahn va fi forţat să ducă la bun sfârşit misiunea de a conduce compania. Întrebarea este: se va pricepe? Sau urmează să vedem un "crash" care va rămâne în istorie?

Cu totul altfel ar fi stat lucrurile dacă Microsoft cu Stve Ballmer în frunte ar fi pornit o astfel de acţiune. Acolo lucrurile ar fi fost mult mai clare pentru acţionari. Dacă ar fi votat în favoarea echipei propuse de Microsoft ar fi votat automat şi pentru realizarea tranzacţiei, pentru că oferta era "pe masă". Dar, în cazul de faţă, oferta lipseşte cu desăvârşire. Poate se va întoarce, dar asta numai dacă Ballmer s-ar transforma subit într-un prost om de aface

Sony extinde gama BRAVIA pentru cei mai fantezişti clienţi

ony în mare parte, îşi respectă mai mereu blazonul de "like.no.other", lucru demonstrat şi prin cele două noi produse
pe care le voi prezenta astăzi. Noile componente ale familiei BRAVIA sunt televizoarele din seria E4000 şi două standuri TV ce "vibrează" (dacă îmi permiteţi acest termen). Să vedem despre ce este vorba.

Vom începe aşadar, cu noua serie de televizoare HD BRAVIA E4000, disponibile în trei variante de diagonală şi patru culori diferite, pentru o mai bună integrare în designul şi dimensiunile spaţiului fiecăruia. Ceea ce face această serie de TV HD diferită faţă de celelalte este designul inspirat din conceptul Sony "Draw the Line" ce presupune linii drepte, simple, perfecte pentru un design minimalist. Seria BRAVIA E4000 se pretează excelent montajului pe perete, de la distanţă oferind impresia unui tablou elegant.

ocmai pe această idee au mizat cei de la Sony de la bun început, orice TV din seria E4000 fiind disponibil în patru variate de culori pentru ramă. Posibilităţile sunt Midnight Sky (Albastru), Aluminium (argintiu), Pearly White (alb perlat) and Dark Walnut (castaniu închis), adaptându-se astfel la designul interior al oricărei încăperi.


O facilitate care întăreşte şi mai mult ideea de "tablou digital
" este modul Picture Frame, în care televizorul poate afişa câteva picturi faimoase incluse de către Sony, sau chiar pozele proprii de pe un stick USB. De luat în seamă este şi modul x.v.Colour care permite afişarea unor culori mai realiste, sau modul PhotoTV HD, pentru afişarea unor culori mai vii de pe aparatele foto digitale compatibile. Ambele facilităţi sunt disponibile doar pentru vârful de gamă din seria BRAVIA E4000, însă după părerea mea nu sunt de nelipsit.

Indiferent de marca sau mărimea TV-ului HD din sufragerie, cert este că nimic un îl face să arate mai bine decât un stand TV dichisit.

Cei de la Sony ştiu asta, şi ne oferă mai mult decât un stand TV cu noile modele RHT-G900 şi RHT-G91500. Seria RHT, face parte din familia BRAVIA Theatre, şi înglobează un concept unic, de stand TV şi sistem de sunet în acelaşi timp. Pe scurt, aceste stative sunt cele mai "curate" sisteme de sunet surround disponibile.

Noile modele sunt dotate cu patru interfeţe HDMI, dintre care trei intrări şi o ieşire. Acestea pot manipula materiale 1080p, True Cinema 24fps, standardul x.v.Colour. Evident, pe lângă interfaţa HDMI există şi conectică audio de tip analogic şi digital, astfel, atât RHT-G900, cât şi RHT-G1500 se descurcă cu sisteme formate din playere DVD, Blu-ray Disc, recordere, console de jocuri şi, nu în ultimul rând, set-top box-uri de cablu/satelit. Mai mult decât atât, noile modele sunt compatibile atât cu semnalul audio de înaltă definiţie Linear PCM 7.1 furnizat de playere Blu-ray Disc, cât şi cu orice tip de coloană de sunet specifică DVD-urilor: Dolby Digital şi DTS.

În timp ce anumite sisteme surround frontale folosesc două boxe pentru canalele frontale şi lasă restul efectelor de surround pe seama procesării digitale, aici nu este cazul. Fiecare dintre cele 5.1 canale (stânga faţă/dreapta/centru, stânga spate/dreapta şi subwoofer-ul) are boxa şi amplificarea sa dedicată � de fapt, ambele modele au chiar subwoofere gemene pentru a da sunetelor lor mai multă greutate şi impact.

Fiecare canal este acţionat de amplificatorul pe 32 de biţi dezvoltat de Sony, S-Master Digital Amplifier, cu 70W pentru fiecare dintre cele cinci boxe şi 120W pentru subwoofere, deci o putere totală de 470W. Cele două noi sisteme de la Sony dispun în acest sens de conexiune "Digital Media Port", la care pot fi conectate variate adaptoare modulare, pentru a stabili o conexiune cu playere "Walkman", dar şi alte playere MP3, telefoane mobile, dispozitive Bluetooth şi Wi-Fi.