In loc de oxigen, oamenii respira gaze si metale grele

Pe 16 ianuarie, satul Solonceni, raionul Rezina, a fost «nins» cu o substanta de culoare caramizie. Praful depus pe case, pamant, copaci a ingrozit bastinasii: oamenii au inceput sa respire mai greu, sa tuseasca, sa aiba ameteli si greturi
.

Incidentul din 16 ianuarie nu este singurul produs la Solonceni in acest an. Si in noaptea de 7 spre 8 ianuarie, zapada devenise cafeniu–rosiatica. Locatarii ne–au spus ca asemenea fenomene se intampla frecvent, iarna devenind mai evidente datorita zapezii.

Autoritatile evita, deocamdata, sa faca publice cauza si sursa poluarii. Experti independenti presupun ca «praful rosu» a fost urmarea unei emisii produse la una din uzinele aflate la doar cativa kilometri de sat: uzina de ciment sau cea metalurgica de la Ribnita (controlate de rmn).

Despre straniul incident de la Solonceni, primarul din localitate, Anatol Chirtoaca, a anuntat Inspectia ecologica, invitand specialistii la fata locului. Acestia au venit pe 11 ianuarie, insotiti de o echipa din Chisinau, condusa de Mihai Mustea, seful Sectiei inspectare a resurselor acvatice si aerului atmosferic din cadrul Inspectoratului Ecologic de Stat.

Atentat la sanatatea populatiei si a mediului

Deocamdata, singurele probe efectuate la Solonceni au fost cele ale Centrului de Investigatii Ecologice, facute la solicitarea Inspectoratului Ecologic de Stat. Rezultatele testarilor zapezii si apei sunt socante. Au fost constatate depasiri ale concentratiilor maximal admisibile pentru piscicultura de 18.750 ori — la cupru, de 814 ori — la fier, de 918 ori — la substante suspendate, de 40 de ori — la produse petroliere si la alte substante chimice. Autorii investigatiilor ecologice — V. Ceban, sef–adjunct al Agentiei Ecologice Chisinau, si Gh. Copacinschi, seful Centrului Investigatii Ecologice — sustin ca «substantele depistate in pulberea sedimentata la Solonceni reprezinta deseuri de la fabrica de ciment, situata la o distanta de 5 km, dar si deseuri de la uzina metalurgica din Ribnita».

Medicii sustin ca o asemenea concentratie de metale grele si substante chimice in mediu reprezinta un atentat la sanatatea oamenilor. Infectii
respiratorii acute, bronsite, afectiuni endocrine — sunt cateva din maladiile pe care risca sa le contracteze oamenii din Solonceni. Potrivit ecologistilor, depunerile de metale grele si alte substante chimice vor conduce la degradarea florei si faunei sau chiar la disparitia unor specii de plante si vietati acvatice.

La Solonceni, doar in prima jumatate a lunii ianuarie 2008, la centrul de sanatate s–au adresat dupa ajutor 84 de persoane, jumatate dintre ele fiind tineri de pana la 20 de ani. «O treime din pacienti au fost diagnosticati cu infectii respiratorii acute, alta — cu oreion, o buna parte — cu hipertensiune arteriala», a declarat pentru CIN primarul Anatol Chirtoaca.

Autoritatile nu fac publice sursa poluarii

Care este, totusi, sursa poluarii si ce intreprind autoritatile pentru evitarea consecintelor ei asupra mediului si a sanatatii oamenilor?

La solicitarile noastre, Centrul de Medicina Preventiva din Rezina, Centrul National–Stiintific de Medicina Preventiva si Ministerul Sanatatii s–au eschivat sa raspunda sau au dat un raspuns formal.

Centrul de Medicina Preventiva din Rezina a refuzat sa comenteze rezultatele testarilor efectuate de ecologisti. «Cine le–a facut, acela sa le comenteze. Nimeni nu ne–a chemat la Solonceni. Avem nevoie de studii de durata, dar asta tine de competenta Chisinaului», a declarat medicul–sef al Centrului de Medicina Preventiva din Rezina, Nicolae Bencheci.

La Ministerul Sanatatii, viceministrul Sergiu Rata, tot el medic sef–sanitar de stat al R. Moldova, sustine ca «Centrul de Investigatii Ecologice a utilizat metode inadecvate la efectuarea cercetarilor, iar concentratiile maximal admise, expuse spre apreciere, sunt valabile pentru sursele de apa predestinata pisciculturii si difera de cerintele Normelor sanitaro–igienice stabilite pentru sursele acvatice».

Centrul National–Stiintific de Medicina Preventiva sustine ca «pentru a stabili impactul acestor atacuri ecologice este nevoie de un studiu de durata. Noi am putea efectua asemenea investigatii, daca ar exista o indicatie concreta de la Guvern si s–ar aloca fonduri», a declarat Dumitru Sireteanu, specialist la CNSMP.

Intre timp, omenii spun ca traiesc in nestire. «In fiecare dimineata iesim afara pentru a vedea daca a nins sau nu cu praf rosu. E daunator sau nu acest praf sanatatii si vietii noastre? Nu ne spune nimeni nimic», zice Victor Bordian, din Solonceni.

Autoritatile comunei Solonceni constata ca, in ultimii ani, sanatatea oamenilor s–a inrautatit considerabil. «Circa 300 de persoane, o treime din populatia satului, sufera de diverse boli. Dintre acestea, 107 sufera de hipertonie, 20 — de tuberculoza, 23 — de boli
endocrine, 25 — de boli ale aparatului respirator, mortalitatea depasind cu mult natalitatea. In 2006, bunaoara, in sat s–au nascut 16, dar au decedat 33 de persoane. Pentru o localitate cu o populatie de circa o mie de oameni, statisticile respective sunt critice», spune primarul satului.

La Rezina, oamenii se imbolnavesc pe un capat, iar statistica arata ca ei sunt sanatosi

Si autoritatile de la Rezina sunt ingrijorate de cresterea simtitoare a numarului de persoane care sufera de boli ale aparatului respirator si ale tractului digestiv, de cancer si boli cardio–vasculare. Cauza principala a acestei stari de lucruri, potrivit autoritatilor, este uzina metalurgica si cele doua uzine de ciment din zona, care, profitand de lipsa unui control ecologic–sanitar, sunt o sursa periculoasa de poluare.

Concomitent, statistica oficiala arata contrariul. Indicii sanatatii populatiei din Rezina, zona poluata din cauza intreprinderilor din zona, sunt mai buni decat in localitatile situate in Codrii Orheiului. Totodata, cu referire la Ribnita, situata la o distanta de doar cativa kilometri de la Rezina, aceeasi sursa arata o situatie radical opusa: la Ribnita, incidenta de boli oncologice, la 100 mii de locuitori, este de doua ori mai mare ca medie pe Moldova, iar mortalitatea de tumori maligne — de doua ori mai mare decat in Rezina.

In ultimii 10—15 ani, la Rezina nu au fost facute studii serioase privind starea sanatatii populatiei si impactul activitatilor industriale din localitate asupra mediului ambiant. Cazul Solonceni nu este singular. Zi de zi, casele, fantanile, solul din Mateuti, precum si o parte a or. Rezina sunt acoperite cu straturi de praf cenusiu. Oamenii de aici respira mai degraba un amestec de gaze, ciment si metale grele, decat aer.

Cine, totusi, pune in pericol sanatatea populatiei si starea mediului in regiune: uzina de ciment de la Rezina sau uzinele de ciment si metalurgica de la Ribnita? Responsabili de la uzina de ciment si de la cea metalurgica din Ribnita ne–au relatat, prin intermediul colegilor de la saptamanalul «Dobrii deni», ca isi declina orice responsabilitati, deoarece in emisiile acestor intreprinderi nu pot fi produse petroliere, cupru, alte metale grele, descoperite in covorul
rosu de la Solonceni. In opinia lor, norul nociv ar fi putut ajunge la Solonceni de la uzina de ciment din Rezina sau de prin Ucraina.

Administratia uzinei de ciment de la Rezina, «Lafarge Ciment Moldova» SA, sustine ca intreprinderea respecta normele privind cantitatea si calitatea emisiilor de gaze si praf, mai ales dupa ce in ultimii ani a investit mai multe milioane de euro in modernizarea procesului de productie, in special a filtrelor. Datele statiei automate de control al calitatii aerului din zona sanitara a uzinei, ce functioneaza din mai 2007, confirma, in mare parte, pozitia administratiei uzinei. In plus, de la 23.12.2007 pana la 01.03.2008, procesul de productie la uzina de ciment din Rezina este suspendat.

Si versiunea norilor de praf veniti din Ucraina seamana mai degraba cu o poveste. Or, nu putea vantul sa semene praf rosu doar la Solonceni.

Tudor Iascenco, in comun cu Centrul de Investigatii Jurnalistice