Porno-cabaret la Operetă

Ultima premieră a scandalizat publicul din cauza scenelor deşănţat erotice
.

Scene mimând sexul oral sau pe la spate şi dansuri lascive între „pisicuţele“ şi „pisoii“ unui club de noapte din Berlinul anilor ’30. „Cabaret“, musicalul care a avut premiera oficială sâmbătă şi duminică, la Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian“ din Capitală, a împărţit publicul în două tabere: „cei care înghit şi cei care nu înghit“ o astfel de montare modernă, cu scene erotice explicite, „ca în viaţa reală“.

Şi dacă tinerii prezenţi în sală, duminică seara, au zâmbit cu subînţeles atunci când, după un paravan, s-a simulat sexul anal, persoanele mai în vârstă s-au arătat indignate: „Am venit pentru un act de cultură, nu pentru un act pornografic“. Cu un destin celebru, cu succese răsunătoare atât pe Broadway (15 Premii Tony), cât şi la Hollywood (filmul lui Bob Fosse, cu Liza Minelli şi Michael York, a câştigat opt Premii Oscar), „Cabaretul“ de la Operetă, regizat de Beatrice Rancea, sparge definiţia tradiţională dată
unui spectacol de operetă.

Scene cu obscenităţi

Timp
de două ore şi jumătate, pe scena de la Operetă s-a reconstituit sfârşitul anilor ’30: Berlin cu nazismul în plină ascensiune, localul de noapte „Kit Kat Klub“, satiră politică, tineri homosexuali cu svastica pe braţ, „pisicuţe jucăuşe“ practicând o meserie veche de când lumea, artificii şi confetti. Printre ele - o poveste de dragoste între o nemţoaică şi un evreu şi partituri celebre - „Willkommen“, „Cabaret“, „Mein Herr“, „Don’t Tell Mama“ sau „Money, Money“ - interpretate live de orchestra şi soliştii Operetei.

Tot cocktailul vizual şi artistic - din plin condimentat cu scene îndrăzneţe, mult prea îndrăzneţe pentru pudibonzi. „Ar trebui să le rămână sala goală, cu scenele lor de obscenităţi. Dar, vezi, sunt tinerii ăştia care înghit scenele porno. Nu merită nici trei bătăi din palme“, s-a scandalizat o doamnă elegant îmbrăcată, aşezată în rândul 13.

„Organul care există“

„«Cabaret» este, într-adevăr, o montare modernă, curajoasă, care mie mi-a plăcut. Trebuie să existe o deschidere şi către acest gen de montare. Publicul înghite sau nu o astfel de manieră de abordare. Depinde cum priveşte lucrurile... E ca şi cum n-ai fi de acord că organul există“, a spus soprana Felicia Filip, prezentă în sală la premiera musicalului.

Iar scenele care le-au făcut să roşească (cel puţin) pe doamnele din rândul 13 au fost sugerate într-un mod „foarte artistic“. „Cabaret“, musical de John Kander şi Fred Ebb, are în distribuţie artişti ai teatrului, dar şi invitaţi, între care Oana Rusu, Cătălin Petrescu, Valentino Tiron şi Crina Matei, Oana Botez. Designerul Cătălin Botezatu a creat 250 de costume - lenjerie intimă şi rochii de seară.

DE LA MUSICAL LA FILM

Opt Oscaruri pentru „Cabaret“

Filmul „Cabaret“, realizat în 1972 de regizorul Bob Fosse, a făcut cunoscut în toată lumea musicalul din care se inspirase, după un volum de povestiri scris de Christopher Isherwood. Pelicula a primit opt Premii Oscar, printre care pentru cel mai bun regizor, cea mai bună actriţă (Liza Minnelli) şi cel mai bun actor în rol secundar (Joel Grey - maestrul de ceremonii). În film mai joacă actori ca Michael York, Helmut Griem şi Marisa Berenson. Bob Fosse este autorul a doar cinci filme: „Sweet Charity“, „Cabaret“, „Lenny“, „All That Jazz“, „Star 80“. Filmul diferă mult faţă de musicalul lansat pe Broadway.